Calculele arată că, dacă te aprovizionezi din angro, faci o economie de 25% în Capitală şi de peste 40% în Iaşi sau Timişoara. Cele mai scumpe magazine sunt cele de cartier.

Printre dube şi maşini ticsite de cutii, care pleacă ţintă să alimenteze micile magazine de cartier, în depozitele angro au început să apară tot mai mulţi clienţi care cumpără cu sacoşa. Singura atracţie - preţul mic. Am mers din magazin în magazin ca să vedem exact cât de mare este diferenţa de preţ şi ce economii poţi face la un coş săptămânal de cumpărături.

Am luat aceleaşi produse, la aceeaşi cantitate, fabricate de acelaşi producător. Apoi am cules aleatoriu, de la mai multe magazine de cartier din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, preţurile produselor pe care le-am compărat apoi cu cele din depozitele angro şi din hipermarketuri. Ce arată calculele? Cine cumpără din angro face economii de peste 25%. În ţară, diferenţa este şi mai mare, de peste 40%.

Calculele au fost făcute pentru câte un produs, iar dacă ar fi să umplem un coş ceva mai consistent, cum este cel de Paşte, diferenţele ar fi şi mai considerabile.

„Vindem de la o bucată până la oricâte, fiecare cumpără cât doreşte”

La ora 10.00, într-o zi obişnuită, într-un angro din cartierul bucureştean Pantelimon numai la hala de carne studiau oferta peste 20 de oameni. Cine vrea să intre trebuie să lase un act de identitate la poartă. Aşa e regula pentru persoanele fizice. „Depozitul are două ieşiri, numai una e pentru clienţi, de aia se cere un act”, explică o doamnă de la poartă, responsabilă de condică.

Pe un hol lung, înşiruiţi unul după altul, mai mulţi comercianţi aşteptau clienţi cărora să le vândă baxuri de 10 kg cu pulpe, saci cu pui grill, ceafă de porc la pachet de 12 kg sau piept de pui, toate congelate. La hala cu legume, roşiile se vând cu lădiţa, iar castraveţii la sac. „Un kil de roşii e 5,5 lei, iar unul de castraveţi - 5,4. O lădiţă are cam 5-6 kg, iar un sac de castraveţi cam 10 kg”, spune comerciantul.

La raionul de lactate, lăzi întregi cu caşcaval şi frigidere ticsite cu lapte la cutie şi cutii cu smântână aşteaptă clienţi. „Vindem de la o bucată până la oricâte, fie care cumpără cât doreşte”, spune unul dintre comercianţi. Vecinul de lângă el, singurul de pe raion de altfel, şi-a pus un afiş mare deasupra uşii: „Nu vindem persoanelor fizice”.

Puţin mai încolo, în hala destinată preparatelor din carne, singura regulă este că nu se taie batonul de salam.

Clienţii cu sacoşa erau mai mulţi decât patroni cu lista. Peste 40 am numărat noi. Chestionaţi, aceştia au spus că e mai ieftin faţă de magazinul din cartier şi chiar faţă de hipermarket.

Diferenţe de preţuri sunt şi între oraşe, Capitala dovedindu-se a fi cea mai scumpă. Cele mai mari adaosuri comerciale sunt la magazinele bucureştene de cartier, acolo unde preţul creşte cu 2-3 lei pentru fiecare produs. De exemplu, carnea se vinde la depozit cu 16 lei kg, iar în vitrina magazinului ajunge la 25 de lei.

Singurul avantaj al magazinului de la colţul blocului rămâne proximitatea. În rest, portofelul se subţiază serios la fiecare rundă de cumpărături. (Au colaborat Georgeta Petrovici şi Maria Craus)

MERCURIAL

BUCUREŞTI

IAŞI   

TIMIŞOARA