Cumpănaşu este un personaj cunoscut, cu o uşoară tentă mondenă, există şi un pic de aluzii sexuale, dar şi amintirea unui caz care acum doi ani făcea vâlvă: „Cazul Caracal”. Mai ales discrepanţa dintre îndârjirea lui Cumpănaşu la Caracal şi faptul că discută cu minore probleme sexuale.

Filmuleţele şi discuţiile cu minore, imaginile cu Cumpănaşu dansând prin baie ori afirmaţiile lui că profesoarele să mai tacă din gură şi să nu se mai dea fete mari, că altfel le reaminteşte el ce le făcea el prin veceuri când erau minore, se află postate pe reţelele de socializare de mai multă vreme. Şi nimeni nu s-a scandalizat. De ce acum a izbucnit cu atâta furie Scandalul profu online? De ce acum, pe toate posturile de televiziune şi în toate ziarele este poza lui Cumpănaşu? De ce abia acum comentariile pro sau contra?

Explicaţiile, după părerea mea, pot fi trei. Dacă dumneavoastră mai puteţi adăuga la ele şi altele, vă ascult cu plăcere.

Prima. Scandalul Cumpănaşu a izbucnit acum pentru a acoperi altceva mult mai important, pe care opinia publică nu trebuie să-l dezbată. Este o veche metodă folosită de KGB încă de pe vremea lui Stalin. Abaterea atenţiei de la subiectul dureros, către altele, minore, dar care au în centru personaje care atrag atenţia.

Cumpănaşu este un astfel de personaj. Implicarea lui în foarte mediatizatul la vremea respectivă „Caz Caracal” i-a adus notorietate cel puţin naţională.

Ce ar fi de acoperit, prin dat la ros între colţii opiniei publice a lui Alexandru Cumpănaşu? Păi, care ar fi trebuit să fie subiectul numărul unu la această oră în România? La fel cum este în toate țările lumii? Vaccinul anticovid, desigur. Ori, la acest capitol, în România totul a pornit cu stângul şi a continuat să şchiopăteze, tot mergând numai pe piciorul stâng. De la intrarea în ţară a vaccinului, unde toată lumea se aştepta la un cârd de camioane bine păzite, dar ne-am trezit cu o dubiţă cu nişte pinguini pe ea, până la organizarea centrelor de vaccinare.

Punctul culminant a fost atins cu acea fotografie în care dozele de vaccin erau duse în cutii de pizza. Vă daţi seama dacă la acel cabinet unde a fost făcută fotografia, cineva comanda şi o pizza adevărată, să o mănânce?  Dacă se încurcau cutiile? Că tot pizza scria pe ele. Le făceau doritorilor injecţii cu mozzarella,  şi mânca cel care comandase, vaccin „quatro stagioni”.

Se spune că o imagine face cât 1000 de cuvinte. Imaginea aceasta a făcut cât toate declaraţiile medicilor care abia aşteaptă să se vaccineze, date la televizor. Pe care le-a făcut praf.  Imaginea cu dubiţa cu pinguini, în loc de şirul de TIR-uri venite să ne salveze şi, mai apoi, imaginea cu cutiile de pizza în care erau transportate dozele de vaccin, despre care am aflat cu toţii că trebuie transportate şi păstrate în nişte condiţii cu totul speciale, au zdruncinat serios încrederea în vaccinare. Numărul celor care nu vor să se vaccineze a crescut, la fel de rapid ca şi rata infectărilor.

Şi atunci, pentru ca oamenii să nu mai fie atenţi la aceste derapaje, sau la jurişti, precum avocatul Gheorghe Piperea, care se întreabă de ce firma producătoare a cerut şi i s-a şi acordat imunitate civilă şi penală în ceea ce priveşte consecinţele vaccinării, dacă vaccinul este sigur, sau medici precum profesorul Monica Pop, care îşi exprimă serioase îndoieli cu privire la acest produs, ni s-a scos în faţă Alexandru Cumpănaşu şi un scandal cu tentă sexuală, care se pare că este abia la început.

Cam cum au făcut cei din vechiul guvern înainte de alegeri, cu arestarea lui Alex Bodi, acuzat de trafic de carne vie. Dacă destructurau doar clanul Tâmplaru din Sibiu, nu interesa pe nimeni. Aşa, ataşându-i-se şi un personaj monden, atenţia opiniei publice a fost acaparată. Şi toată lumea a văzut că autorităţile lucrează. Că apără cetăţeanul. Că trebuie votate din nou.

Varianta a doua. Tot acest scandal este posibil să fie pus în scenă de însuşi Alexandru Cumpănaşu. Să nu uităm că el a candidat, la ultimul scrutin, la preşedinţia României. Desigur că acest gând nu l-a părăsit nici pentru scrutinul viitor, când Klaus Iohannis nu va mai avea dreptul să candideze, iar până acum nu s-a conturat deloc un candidat cu şanse reale de a câştiga funcţia supremă în stat.

Postarea acestor filmuleţe pe un site de socializare unde se uită în special tineri şi foarte tineri, poate fi o tactică a lui Cumpănaşu de a-şi recruta viitorii alegători. Minori acum, dar majori la viitoarele alegeri pentru preşedinte. Consecinţele acestei tactici se văd deja. Numărul de urmăritori pe reţelele de socializare a crescut de 1000 de ori, faţă de cei care erau înainte de izbucnirea scandalului.

Aici, Cumpănaşu pare că s-a inspirat din vechea tactică a Securităţii, înainte de 1989. Cu câţiva ani înainte de întâlnirea de la Malta, care a schimbat din nou lumea, pentru a pune bazele şi la noi, a unei dinastii comuniste după modelul coreean, Securitatea a început să lucreze la imaginea lui Nicu Ceauşescu. Care spre deosebire de ta-su, care o luase razna şi înfometase poporul, stinsese lumina şi tăiase căldura, imaginea care se propaga despre Nicu era una de băiat bun, de-al nostru, căruia îi plăceau fetele şi băutura, deci va da drumul la avorturi şi la şpriţ, să ne fie şi nouă bine.

Tovarăşul Nicu, cel care oprea la Sibiu TIR-urile cu carne pentru export, pe care apoi o împărţea populaţiei, care era puţin rebel şi purta plete, ceea ce însemna că nici noi nu vom mai fi obligaţi să ne tundem, etc. O imagine cu totul altfel decât a tatălui. Propaganda asta a prins foarte bine. Puţini erau cei care se gândeau, prin anii  ’84, ’85, la o revoluţie. O schimbare profundă a societăţii. Toţi visau o cosmetizare. Să plece nebunul ăl bătrân şi să vină Nicu, băiatul bun. Să fie şi la noi măcar ca în Bulgaria, dacă nu ca în RDG.

Cea de-a treia variantă. Aceasta poate fi cea mai groaznică. Şi anume, totul să fie adevărat. Adică, Alexandru Cumpănaşu să aibă personalitate multiplă. Unul să fie cel care se luptă pentru a afla adevărul despre nepoata lui dispărută de la Caracal, şi cu totul altul să fie personajul care discută despre sex cu minore pe reţelele de socializare. Aici, lucrurile se pot complica. Pot apărea, Doamne fereşte, inclusiv victime.