Eroii de animeuri, poveşti japoneze desenate, încing imaginatia fanilor de toate vârstele.

George îşi zice "Kira" după eroul său favorit din animeul "Death Note". Are chiar şi un "carnet al morţii" în care el şi prietenii lui trec, în glumă, bineînţeles, numele "inamicilor". Copia are un asterisc pe ultima pagină: "Fabricat în România", asta ca să nu existe reclamaţii ulterioare. Tânărul de 19 ani este student la Arhitectură şi pasiunea pentru animeuri îl urmăreşte de 10 ani.

Comunităţi de animeuri

De la thriller şi aventură, până la poveşti incitante şi subiecte psihologice complexe, animeurile tind să ocupe poziţia de lider în industria de divertisment. După părerea psihologilor, acest timp de desene creează o dependenţă emoţională, comparabilă cu cea produsă de filmele SF. "Urmăresc episoadele «Bleach» pe calculator. Îmi plac pentru că acolo întâlnesc prietenii adevărate, iar eroii mei pot face orice", spune Albert, în vârstă de 12 ani.

Din 1990, genul a devenit popular în întreaga lume. "Dragon Ball Z" şi "Pokemon" au cucerit piaţa atât prin serialele de televiziune, cât şi cu produsele destinate comercializării. În ultimii ani, animeurile au început să-şi facă loc şi în competiţii ca Festivalul de Film de la Berlin unde "Spirited Away" a câştigat marele premiu în 2002, dar şi Premiul Oscar pentru Cel mai bun film de animaţie în 2003, iar "Innocence: Ghost in the Shell" a fost prezentat la Festivalul de Film de la Cannes în 2004.

Comunităţi de animeuri au apărut şi în România după ce au fost importate, "nu direct de la sursă, Japonia, ci din Statele Unite, fiind descărcate de pe internet", după cum explică Bogdan Gorgăneanu, coordonator Otaku Festival.

Personaje din altă dimensiune

După datele Animax, televiziune dedicată exclusiv acestui gen, cei mai mulţi fani sunt în vestul ţării şi în Bucureşti. S-au înfiinţat fan-cluburi, forum şi reviste şi se organizează convenţii şi tabere. Animax intră în casele a 4.300.000 de abonaţi. Cu un target de vârstă cuprins între 16-35 ani, publicul este format din adolescenţi, studenţi sau tineri adulţi, pasionaţi de tehnologia digitală.

Anul 2009 a fost anul "Luptătorilor Bakugan", pentru Cartoon Network - animeul a fost urmărit de 52% dintre copiii cu vârste între 4 şi 15 ani). Numeroşi fani au participat în această primăvară la "Întâlnirile Bakugan" de la Constanţa, Cluj şi Sibiu. "Luptătorii Bakugan" e un serial anime, a cărui acţiune se petrece într-o altă dimensiune, Vestroia, care îşi pierde echilibrul şi începe să se întrepătrundă cu lumea omenilor. Creaturile acestei dimensiuni se numesc Bakugan.

INTERVIU CU DAN COMŞA, COORDONATOR AL FESTIVALULUI NIJIKON

Sute de titluri noi anual

EVZ: Ce atrage la un anime? Dan Comşa: E o întrebare cam grea şi nu are un răspuns clar. Cred că principalul factor de atracţie este diferenţa dintre un anime şi percepţia vestică vizavi de ce "ar trebui" să fie un desen animat. Pentru orice persoană care a crescut cu animaţia vestică (americană, franceză etc.) primul contact cu animeul scoate în evidenţă diferenţele mari dintre cultura animaţiei vestice şi a celei asiatice.

Care sunt titlurile cele mai urmărite? "Death Note", "Naruto", "Bleach", "Dragon Ball", "One Piece", "The Melancholy of Haruhi Suzumiya" - acestea sunt doar câteva din titlurile populare în România şi în lume. Piaţa animeurilor este foarte dinamică şi anual apar sute de titluri noi. Ironia este că din pricina pirateriei on-line animeurile şi mangaurile sunt foarte consumate, dar în mod paradoxal se vând suficient de prost încât casele de producţie să fie din ce în ce mai atente cu modelul lor de afaceri. Implicit companiile producătoare se concentrează pe merchandising şi licenţieri de proprietăţi intelectuale către terţi.

Câţi simpatizanţi ai acestui gen credeţi că sunt în România? Fanii "vizibili" - cei care umblă pe vreunul din zecile de forumuri româneşti - se numără în zeci de mii. Postul "Animax" însă poate fi urmărit de câteva milioane. E greu de cuantificat câţi consumatori de anime avem, pentru că mulţi dintre ei nu sunt atât de evidenţi. Eu, de exemplu, am prieteni care urmăresc anime mai des decât mine, dar nu participă la discuţii pe forumuri şi nici nu vin pe la evenimente care reunesc comunitatea.

Ce vârste au? Din câte realizez (observaţii făcute prin clientela MangaShop, vizitatori pe la convenţii şi evenimente etc.) grosul fanilor la ora actuala e compus de "noua generaţie" - tineri între 9 şi 18 ani - care au fost expuşi la acest curent odată cu creşterea accesului la internet broadband şi cu apariţia Animaxului. Peste 18 ani suntem noi, cele câteva mii de persoane din "generaţia veche", care au pus bazele comunităţilor şi evenimentelor de acum.

DEFINŢIE

Look-ul sexy este un atu al personajelor

Animeul este un gen apărut în Japonia şi se bazează pe arta stilizată, teme serioase şi un look sexy. Aceste noi desene animate includ diverse genuri: comedie, horror, dragoste, SF şi animaţie pentru copii. La baza animeurilor se află manga - benzi desenate japoneze.

Populare în ţara de origine, seriile manga ajung să se vândă în zeci şi chiar sute de milioane de exemplare. Dacă manga este bine primită de public, atunci casele de producţie le transformă în animeuri. Personajele au personalităţi complexe şi sunt create să arate cât mai occidental.

Genurile anime şi manga sunt structurate pe grupe de vârstă şi de sex. Există serii pentru copii (kodomo), pentru fete (shoujo), pentru băieţi (shounen), pentru femei (jousei), pentru bărbaţi (seinen).

EUROPA

Convenţii anime

NIJKON

Numărul românilor care participă la convenţiile anime e în creştere. "Nijkon e un amestec de târg, festival, conferinţă, expoziţie şi carnaval. Aşa că folosim termenul de "convenţie anime". Se adresează fanilor înrăiţi şi vrea să fie un loc în care lumea fantezistă se intersectează cu cea reală. La ultima convenţie (octombrie 2009) au fost 3.200 de vizitatori", explică Dan Comşa, coordonator al Festivalului Nijikon.

OTAKU

"Otaku Festival e un eveniment organizat la scară ceva mai mică decât Nijikonul, împreună cu Otaku Entertainment din Braşov. Evenimentul e axat mai mult pe cultură, mai underground şi mai puţin comercial. În ultimii doi ani a fost organizat la Casa de Cultură a Studenţilor. În acest an au venit peste 2.000 de vizitatori", mai zice Dan Comşa.

Lista Convenţiilor:

• România: Nijicon, Otaku
• Ungaria: Animecon
• Cehia şi Slovacia: Animecon
• Franţa: EpitAnime
• Germania: AnimagiC, Maraton
• Anime, Connichi
• Marea Britanie: AmeCon, Sci-Fi- Londra, Tomo-Dachi

TOP

Titluri apreciate

• Bleach (2004). Familia Kurosaki vede sufletele morţilor şi poate să dialogehze cu ele.
• Yu yu Hakusho (1992). Tânărul Yusuke Urameshi moare salvând un copil dintr-un accident. E readus la viaţă pentru a deveni un Spirit Detectiv
• Naruto (2002). Naruto Uzumaki vrea să devină un super-ninja.
• Death Note (2003). Light Yagami descoperă un carnet cu puteri supranaturale. Acesta îi oferă posibilitatea de a omorî pe orice al cărui nume este scris în el.
• Full Metal Alchemist (2003). Doi fraţi, Alphonse şi Edward Elric sunt în căutarea "Pietrei Filozofale".
• Dragon Ball Z (2001). Un luptător de pe altă planetă vine pe pământ. Pe parcursul seriei el va întâlni luptători din ce în ce mai puternici.
• Full Metal Panic (2001). Sousuke Sagara, un soldat de profesie e trimis să o păzească pe Kaname Chidori, o elevă de liceu, ţintă a atacurilor teroriste.