Evenimentele ultimelor două săptămâni din Bucureşti au făcut să treacă în plan secund, dacă nu chiar în uitare, faptul că doi asistenţi medicali din Spitalul Universitar au început un protest cu 17 zile în urmă.

Mariana şi Daniel sunt doi oameni care au decis să treacă şi la cea mai dură formă de protest, greva foamei. Ei vor astfel să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor din sistemul medical. Anume lipsa materialelor în baza cărora pacienţii sunt îngrijiţi în spital.

Am descoperit pe Facebook ampla relatare a unui om, Tudor Pop, care s-a oprit din tumultul vieţii cotidiene, ca să stea de vorbă cu cei doi. Redăm în continuare povestea pe care el a scris-o cu talent, dar şi cu emoţia celui care a întâlnit doi oameni despre care e convins că susţin o cauză dreaptă.  

“Un BMW X6 intră în parcarea spitalului în timp ce noi stăm de vorbă cu cei doi asistenți medicali de la Spitalul Universitar care sunt în grevă foamei de zece zile.

E doamna doctor ginecolog, e o drăguță, ne zice Mariana, în timp ce soarbe dintr-o cafea ieftină, de la aparat. Stă ferită de soare, pe o bordură, sub un copac. Daniel Simion, colegul ei de suferință și de grevă, asistent la Ortopedie, bântuie pe undeva prin spital.

Lângă ea, o avocată care a răspuns apelului meu și care și-a rupt două ore pentru a veni să-i asculte pe cei doi în vederea constituirii unei plângeri penale.

E vineri, 17 august. Parcarea e pe trei sferturi goală, orașul la fel. Doi oameni se încăpățânează totuși să-și spună povestea.

Totul a inceput in primăvară când Daniel Simion, asistent la Ortopedie, a început să se agite din pricină că nu avea cu ce să lucreze.

Lipseau materiale de bază, de la pansamente și feșe, la mănuși chirurgicale, medicamente, cearșeafuri sterile, iar munca se făcea de cele mai multe ori cu truse nesterilizate. 

A deschis gura, a raportat mai sus, a început să filmeze, a fost băgat într-o comisie, lucrurile s-au mai îndreptat cât de cât, dar nu pentru mult timp.

Mămăliga a explodat la început de august, pe 6, dar pe alt subiect, când personalul mediu și auxiliar a fost pus să aleagă între vouchere și sporuri.

Scandalul s-a stins, dar Mariana și Daniel au rămas să protesteze și apoi au luat decizia de a intra în grevă foamei pentru a semnala incompetența conducerii și lipsurile din spital.

Presa a relatat, ministrul Sănătății, doamna Sorina Pintea, a trimis corpul de control și apoi a anunțat că vine personal să vadă despre ce este vorba.

Între timp, a fost 10 august, și lumea a cam uitat de Daniel și Mariana. Mai puțin spitalul. 

M-au internat aici la Urgență, mi-au făcut endoscopie dar nu au găsit nici o urmă de mâncare, îmi spune Daniel. M-au lăsat apoi să plec. Dacă intru în spital, am tot timpul pe cineva după mine.

La un moment dat râdeau de mine colegii, ziceau că o să-mi ia un telefon mai bun, să fac poze mai reușite.

Mai devreme, două rezidente au coborât să-i facă o glicemie Marianei. Asistenta le-a mulțumit frumos și le-a zis că are tot ce-i trebuie pentru a se monitoriza singură.

Daniel a ținut o vreme un fel de jurnal de grevă, cu fotografii din spital care arătau condițiile improprii de spitalizare și tratament. Un alt fel de jurnal este disponibil atunci când te uiți pe rating-urile date de cetățeni spitalului. Scrieți Spitalul Universitar pe Google, apăsați enter.

Nu urmăresc nici o funcție, și nici bani. Când am intrat în grevă, câștigam 65 -75 de milioane de lei pe lună (vechi), lucrând aici dar și la privat, îmi spune Daniel.

Impresia mea este că cei doi asistenți se luptă, într-adevăr, pentru o idee, pentru un principiu. Pentru un drept al pacienților prevăzut în constituție. Pentru condiții mai bune de muncă, atât pentru ei, cât și pentru cei care vin să se vindece.

La Spitalul Universitar, îmi mai spune Daniel, personalul si conducerea se pregătesc de vizita doamnei ministru. Zugrăvesc, fac curățenie, renovează, mașini cu aparate și materiale intră pline și ies goale.

Azi se fac 14 zile de când cei doi asistenți medicali sunt în grevă. Intre timp, Corpul de Control al Ministerul Sănătății lucrează de zor la raport. Din partea ministerului nu i-a contactat nimeni în toată această perioadă”, scria Tudor Pop despre întâlnirea sa cu cei doi asistenşi medicali din Spitalul Universitar din Bucureşti, în 17 august.