Nicolae Ceaușescu vedea doar tâmpeniile și lucrurile făcute prost în țările avansate pe care le vizita, iar apoi aplica aceleași idei proaste în România, spun cei care l-au cunoscut bine.
Puțini știu că pâinea pe cartelă a fost implementată de Nicolae Ceaușescu după o vizită oficială în Franța, în 1980. Un fost oficial comunist a explicat că hotărârea a fost influențată și de eforturile intense pentru achitarea datoriei externe a României.
Maxim Berghianu a menționat că, din perspectivă economică, Nicolae Ceaușescu a impus un ritm accelerat de industrializare, concentrându-se pe industria grea și neglijând industria bunurilor de consum, fapt care a afectat nivelul de trai al populației.
Regimul Ceaușescu, spunea el, a accesat și câteva împrumuturi externe pentru a finanța programele economice, însă liderul a ordonat achitarea rapidă a acestor datorii, refuzând să mai contracteze alte credite.
Pâinea pe cartelă, o decizie inspirată de o călătorie în Franța
„În acest scop, o mare parte a producției agricole și industriale a țării a luat calea exportului, privând astfel populația până și de cele mai elementare alimente și bunuri de consum.
Eu mi-am pus de multe ori întrebarea: cum pe oamenii ăştia, Nicolae și Elena Ceaușescu, care au umblat în atâtea ţări civilizate, unde au fost primiţi cu onoruri, nu i-am auzit niciodată să povestească un lucru care i-a impresionat. Că în țările pe care le-au vizitat, au văzut un lucru bun pe care să-l aplicăm și noi. Totdeauna vedeau ce e mai tâmpit, mai meschin…”, a mai spus fostul oficial.
Conform relatărilor, în timpul unei vizite în Franța, Nicolae Ceaușescu a observat că, la o recepție oficială, s-a servit o singură chiflă mică, spre deosebire de România, unde se ofereau două sau trei mari.
De asemenea, a remarcat că porțiile de mâncare erau mult mai reduse: o salată și o friptură mică, comparativ cu ospățul generos din România.
Nicolae și Elena Ceaușescu. Sursa foto: arhiva EVZ
Din aceste observații, Ceaușescu a tras concluzia că în România se risipește prea multă hrană, în special pâine, care ajungea adesea să fie dată de țărani la animale. Astfel, a propus reducerea consumului de pâine cu 20% la nivel național, chiar înaintea unui Anului Nou.
Nicolae Ceaușescu nu s-a interesat de consumul exact al pâinii în acea perioadă
La momentul respectiv, Maxim Berghianu ocupa funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Alimentare și a precizat că Nicolae Ceaușescu nu l-a chemat pentru a solicita o analiză detaliată a consumului de pâine.
În schimb, fostul lider comunist i-a convocat pe Angelo Niculescu, care era viceprim-ministru și ministru la Ministerul Dezvoltării, pe Ilie Verdeț, care îl înlocuia pe Ion Gheorghe Maurer în funcția de prim-ministru, și pe Ana Mureșan, de la Ministerul Comerțului.
Pâinea pe cartelă, introdusă deși consumul era redus de la an la an
„Fără comentarii! «De mâine reducem consumul de pâine cu 20%! Faceţi un proiect de decret, aduceţi-l să-l semnez!» Niciunul nu a spus nimic. Toţi au dat din cap.
Eu am zis: «Tovarăşe Ceauşescu, eu aş avea să vă ridic câteva probleme: consumul de pâine s-a redus de la an la an, avem chiar un grafic. Cu vreo 8-10%, comparativ cu nu ştiu ce an. Dar a crescut producţia de specialităţi şi consumul de specialităţi: chifle, cornuri… Dar pe total e în scădere»”, a mai spus fostul oficial, despre pâinea pe cartelă.
Raționalizare, comunism
Maxim Berghianu a declarat că l-a contrazis pe Nicolae Ceaușescu, spunându-i că nu e adevărat, iar consumul de pâine se reduce de la an la an.
Fostul oficial comunist a afăugat că, dacă ar fi avut sprijinul a încă unu sau doi oficiali, Ceaușescu ar fi putut ceda. Cu toate acestea, Ceaușescu a reacționat spunând: „Ia uite, al dracu’, numai ăsta e deştept! Ăştia toţi sunt de acord, ăsta totdeauna e contra”, potrivit evenimentulistoric.ro.