De la Covid-19 la pojarul maimuțelor, Mers, Ebola, gripa aviară, Zika și HIV, bolile transmise de la animale la oameni s-au înmulțit în ultimii ani, ceea ce ridică temeri legate de noi pandemii.

O zoonoză (la plural zoonoze) este o boală sau o infecție transmisă de la animalele vertebrate la oameni și viceversa. Agenții patogeni implicați pot fi bacterii, virusuri sau paraziți.

Aceste boli sunt transmise fie direct, în timpul contactului dintre un animal și un om, fie indirect, prin intermediul alimentelor sau al unui intermediar, cum ar fi o insectă, un păianjen sau acarieni.

Unele boli sfârșesc prin a deveni specific umane, cum ar fi Covid-19. Potrivit Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, 60 la sută dintre bolile infecțioase umane sunt zoonotice.

Ce tipuri de boli sunt implicate?

Termenul „zoonoză” include o mare varietate de boli. Unele afectează sistemul digestiv, cum ar fi salmoneloza, altele sistemul respirator, cum ar fi gripa aviară și porcină, și chiar Covid-ul, sau sistemul nervos în cazul rabiei.

Gravitatea acestor boli variază foarte mult la oameni, în funcție de boală și de virulența agentului patogen, dar și de persoana infectată, care poate avea o sensibilitate deosebită la agentul patogen.

Ce animale sunt implicate?

Liliecii acționează ca un rezervor pentru numeroase virusuri care afectează oamenii. Unele sunt cunoscute de mult timp, cum ar fi virusul rabiei, dar multe au apărut în ultimele decenii, cum ar fi Ebola, coronavirusul SARS, Sars-CoV-2 (care provoacă Covid-19) sau virusul Nipah, care a apărut în Asia în 1998.

Bursucii, dihorii, nurcile și nevăstuicile sunt adesea implicate în zoonozele virale, în special cele cauzate de coronavirusuri. Alte mamifere, cum ar fi bovinele, porcii, câinii, vulpile, cămilele și rozătoarele, joacă, de asemenea, rolul de gazdă intermediară în multe cazuri. Toate virusurile responsabile de pandemiile majore de gripă au avut o origine aviară, fie directă, fie indirectă. În cele din urmă, insectele, cum ar fi căpușele, sunt intermediari ai multor boli virale care afectează oamenii.

De ce a crescut frecvența zoonozelor?

Deși au apărut cu mii de ani în urmă, zoonozele s-au înmulțit în ultimii 20 sau 30 de ani. Creșterea numărului de călătorii internaționale le-a permis să se răspândească mai rapid. Ocupând suprafețe din ce în ce mai mari ale planetei, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemului și la favorizarea transmiterii virușilor. Agricultura industrială crește riscul de răspândire a agenților patogeni între animale. Comerțul cu animale sălbatice crește, de asemenea, expunerea oamenilor la microbii pe care aceștia îi pot purta.

Despădurirea crește riscul de contact între animalele sălbatice, animalele domestice și populațiile umane.

Ar trebui să ne temem de o nouă pandemie?

Schimbările climatice vor împinge multe animale să își părăsească ecosistemele pentru terenuri mai locuibile, avertiza un studiu publicat de revista științifică Nature în 2022. Prin amestecul mai mare, speciile vor transmite mai mult virușii, ceea ce va favoriza apariția unor noi boli potențial transmisibile la om.

„Fără strategii de prevenire, pandemiile vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor ucide mai mulți oameni și vor afecta economia mondială cu un impact mai devastator decât oricând”, a avertizat în octombrie 2020 Grupul de experți în biodiversitate al ONU.

Potrivit estimărilor publicate în 2018 în revista Science, există 1,7 milioane de virusuri necunoscute la mamifere și păsări, dintre care între 540.000 și 850.000 au capacitatea de a infecta oamenii.

Mai presus de toate, extinderea activităților umane și creșterea interacțiunilor cu animalele sălbatice sporesc riscul ca virușii capabili să infecteze oamenii să își „găsească” gazda, potrivit Insider Paper.