Din 1990 si pana astazi, drumurile din tara noastra au facut mai multe victime decat un razboi modern.

Masina zace strivita in pomul de pe marginea soselei, ca un cocolos de hartie azvarlit cat colo. Cineva taie repede cu un cutit centura de siguranta si o tanara plina de sange este eliberata din cuibul mortii. In miezul de fier botit nu se mai zaresc decat cadavrul unui caine si spatele unei fete, prinsa cu calcaiele sub bazin. Nu se aude nimic, nu se mai vede nicio miscare. Miroase a benzina, a sange si a fier incins.

Doar tanara naucita de soc umbla in zigzag si ii implora pe cei care s-au strans la fata locului sa faca ceva: inauntru mai sunt patru persoane. Singurul semn de viata razbate abia cand unul dintre cei care trag de fiarele strambe atinge cu palma spatele tinerei inerte pentru a verifica daca mai traieste.

Brusc, incepe sa respire usor, ca in somn. Pare inconstienta, iar oamenii incearca zadarnic s-o scoata afara; mai bine de o ora, pana cand echipajul de la descarcerare desface carapacea oribila, ea ramane prizoniera intre viata si moarte.

Duminica trecuta, cu cinci minute inainte de ora 22.00, pe DN 2A, la cativa kilometri de Tandarei, nimeni nu si-a putut da seama ce marca era masina care s-a zdrobit de un pom. Doar motorul a scapat intreg, iar acum sade istovit la un metru de cei pe care i-a purtat spre moarte. „Nu e adevarat, nu-i asa?”, spune tremurand fata scoasa din masina, iar barbatii care se lupta cu tabla scofalcita nu stiu ce sa-i spuna.

Disperata, in stare de soc, fata ii striga pe cei din masina. Niciun raspuns. Tot ce stie este ca au ocolit cu o manevra disperata o caruta care le-a taiat drumul si apoi au intrat in copac. Niciunul dintre cei ajunsi rapid la fata locului n-a vazut caruta care a oprit violent drumul spre casa al unor tineri din Bucuresti, duminica trecuta, la kilometrul 95·550 de metri, in afara localitatii Mihail Kogalniceanu din judetul Ialomita. Urmele impactului indica faptul ca masina a avut viteza mare, iar la bord s-a gasit un detector de radar.

Dupa cateva zile, datele cazului s-au modificat dramatic. Tanara transportata cu elicopterul SMURD la Bucuresti s-a stins din viata, iar politistii care au verificat fiecare caruta din comuna ialomiteana au dat de urma vinovatului. Un copil idiot de vreo 17 ani, un om de nimic - asa il descriu sec satenii pe tanarul inconstient care si-a continuat drumul pe camp dupa ce masina a lovit usor partea din spate a carutei sale.

Care sunt cauzele

„Nimeni nu este ferit de astfel de accidente. Asta trebuie sa gandeasca oricine atunci cand se urca intr-o masina”, spune Marian Nedelescu, presedintele Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie (AVAC).

In fiecare saptamana, indeosebi in weekendurile de vara, moartea matura drumurile din intreaga tara, curmand destine, distrugand familii si nenorocindu-i pe viata, fizic si psihic, pe cei care scapa cu viata. Oamenii isi gasesc sfarsitul pe soselele patriei din cauza indiferentei, a nepasarii si a incompetentei din jurul lor.

„Problema cea mai mare este mentalitatea oamenilor. A pietonilor, care traverseaza la intamplare, a conducatorilor auto care au permis de mai mult timp si nu-i respecta pe incepatori, a soferilor profesionisti care nu-i respecta pe cei amatori, a legiuitorilor care nu respecta ceea ce tot ei propun”, explica Ion Mihail, directorul executiv al asociatiei.

Potrivit AVAC, principalele cauze ale accidentelor grave sunt incalcarea normelor de catre pietoni (20,6%), viteza excesiva (16,3%), neacordarea prioritatii autovehiculelor (7,9%), neacordarea prioritatii pietonilor (6,7%), depasirea neregulamentara (5,8%), neasigurarea la schimbarea directiei de mers (4,6%), imprudenta copiilor cu varste intre 6 si 14 ani (4,6%).

Mai rau ca in razboi

Din 1990 si pana astazi, soselele din Romania au facut mai multe victime decat un conflict armat - peste 40.000 de morti si sute de mii de raniti. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), numai anul trecut 7.769 de persoane au fost implicate in accidente de circulatie, soldate cu 2.478 de morti si 5.291 de raniti. Datele INS sunt mai apropiate de realitate, intrucat multe dintre victimele inregistrate de politisti la locul accidentelor mor ulterior in spitale.

In medie, pe soselele romanesti mor anual 2.500 de persoane, iar peste 6.000 de oameni sunt raniti grav. Conform Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie, costurile economice si sociale ale accidentelor rutiere depasesc 2a din PIB (reprezentand circa 240 de milioane de euro).

Printre principalii factori care contribuie la cresterea numarului de accidente auto se numara dezvoltarea semnificativa a circulatiei rutiere din ultimii 15 ani, dublarea parcului auto (peste 4,6 milioane de autovehicule), dublarea numarului de posesori de permis de conducere (peste 5,6 milioane de soferi), infrastructura rutiera invechita, ramasa la aceiasi parametri ca in anii ‘90.

„DN 2 spre Buzau, pe care a murit si Laura Stoica, si DN 2A, spre Slobozia, sunt cele mai periculoase sosele. Pe drumurile spre Buzau, Giurgiu, Alexandria sunt semne de circulatie puse gresit. Peste 60a din accidente au loc in afara localitatilor, de aceea semnele sunt foarte importante”, semnaleaza Marian Nedelescu, presedintele AVAC.

„Multe accidente se intampla si din cauza camioanelor, iar acum viteza camioanelor a fost marita. Mii de microbuze au fost transformate din masini de marfa in masini de pasageri. Cine merge la podul Marasesti din Bucuresti poate vedea zeci de microbuze care nu corespund normelor”, adauga presedintele AVAC.

Drumul spre infern

In Romania, calatoria spre mare cu masina trece prin iad. Recent, in doar patru zile, sase oameni au murit si alti 13 au fost raniti in accidente rutiere produse pe Autostrada Soarelui. Cele mai grave evenimente s-au inregistrat pe 6 iulie, cand doua coliziuni in lant in care au fost implicate 16 masini s-au soldat cu un mort si 13 raniti. Accidentele au fost provocate de fumul dens produs de miristile care ardeau in apropierea autostrazii si de lipsa interventiei prompte a politistilor, care ar fi trebuit sa opreasca circulatia.

Depasiti numeric, politistii nu au blocat la timp traficul dupa ce au observat ca vizibilitatea scazuse la zero. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale nu a asigurat semnalizarea corespunzatoare a autostrazii, iar soferii sunt vinovati fiindca incalca regulile de circulatie pe autostrada.

Pentru a intelege cum se actioneaza in caz de urgenta pe o autostrada, analizam doar un exemplu de la vecinii nostri unguri, care, de zeci de ani, ne dau degeaba lectii involuntare de civilizatie. Pe 18 aprilie, Autostrada M1, care leaga Budapesta de Viena, a fost inchisa timp de mai multe ore dupa ce un camion care transporta iepuri a avut un accident, iar 5.000 de animale au scapat pe sosea.

Cea mai aglomerata autostrada din Ungaria a fost inchisa pe o distanta de aproximativ 40 de kilometri, iar politistii au incercat sa prinda iepurii care ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei.

Autostrada taraneasca

Portiunea Drajna-Fetesti a costat statul roman 90,5 milioane de euro. Pentru finalizarea inainte de termen a acestei sectiuni, guvernul a alocat fonduri suplimentare de 30 de milioane de euro. Un kilometru de autostrada a ajuns astfel sa coste peste 2,5 milioane de euro, desi spatiile tehnice si centrul de intretinere si coordonare de la Fetesti nu sunt functionale.

Conform contractului, acestea vor fi gata abia pe 30 decembrie, iar romanii vor ajunge la mare folosind autostrada de la Bucuresti pana la Constanta abia peste trei ani.

„Este responsabilitatea voastra sa intretineti autostrazile, inclusiv gardurile pe care locuitorii din zona au o mare bucurie sa le rupa pentru a trece cu caruta, caii, cainii, oile, bicicleta si camionul. Ori avem autostrada si atunci trebuie sa asiguram conditii de siguranta la viteza legala cu care se circula, ori nu o botezam autostrada, ci ii spunem drum judetean cu patru benzi”, ii avertiza premierul Tariceanu, pe 27 aprilie, pe reprezentantii Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale, la inaugurarea sectorului Drajna-Fetesti de pe Autostrada Soarelui.

Educatie si legi mai dure

Exista solutii pentru stoparea acestui flagel care ucide anual mii de oameni in Romania? Specialistii afirma ca solutia centrala sta in participarea tuturor la efortul de crestere a sigurantei rutiere. „Codul rutier e prea bland. Politia Rutiera nu mai are un centru de prevenire. Ar fi bine daca ar exista un post de radio al autostrazii, care ar difuza informatii din trafic”, spune directorul executiv al AVAC, Ion Mihail.

Presedintele AVAC, Ion Nedelescu, pune accentul pe educatie si pe implicarea autoritatilor reunite in Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera: „In noul Cod rutier scrie clar ca este obligatorie educatia rutiera la scoala. Aceste ore ar ajuta foarte mult, intrucat copiii atrag atentia parintilor cand acestia incalca regulile de circulatie. De asemenea, Consiliul interministerial nu-si face datoria, iar la primul forum despre siguranta rutiera n-a venit niciun reprezentant al institutiilor publice, niciun parlamentar, desi i-am invitat nominal”, acuza Nedelescu.

Conducerea Asociatiei Victimelor prezinta si alte solutii de reducere a accidentelor: „E nevoie de instante judecatoresti specializate pe accidente auto. Acum te duci in instanta cu doi martori mincinosi si castigi in fata celor de la politie, care oricum nu se pot prezenta la toate procesele. Cerem interzicerea detectoarelor de radar si inasprirea Codului Rutier. De asemenea, s-ar putea taia pomii de pe marginea soselelor, iar astfel ar scapa cu viata mai multi oameni. Exista o lege care spune ca la un pom taiat se replanteaza patru, asa s-ar proteja si mediul mai bine”, explica presedintele AVAC.

"Drumurile oaselor"

Cele mai periculoase sosele din Romania

> Potrivit Politiei Rutiere, de la inceputul anului, cele mai multe accidente grave s-au petrecut pe urmatoarele sosele: DN 1 (E 60) Bucuresti-Brasov-Oradea (234 accidente grave, 57 morti, 96 raniti grav); DN 2 (E 85) Bucuresti - Urziceni - Buzau - Focsani - Suceava (190 accidente, 45 morti, 51 raniti grav); DN 6 (E 70) Bucuresti - Alexandria - Timisoara (182 accidente, 43 morti, 52 raniti grav); DN 7 (E 81) Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Arad (191 accidente, 45 morti, 93 raniti grav).

> Alte sosele periculoase: DN 13 (E 60) Sighisoara-Tg. Mures-Cluj-Napoca; DN 2A (E 60) Urziceni-Slobozia-Constanta; DN 25 (E 581) Galati-Tecuci-Tisita; DN 39 (E 87) Constanta-Mangalia; DN 6 (E 79) Filiasi-Drobeta-Turnu-Severin; DN 65 (E 574) Pitesti-Craiova.

BILANT NEGRU

Avem cele mai periculoase sosele

CODASI. Intr-un clasament al accidentelor grave inregistrate in Europa, Romania se situeaza pe ultimul loc, cu o medie de o persoana decedata la trei persoane ranite grav, mult peste media europeana de 1/40.

Potrivit AVAC (Asociatia Victimelor Accidentelor de Circulatie), anual in lume se inregistreaza peste 1,26 milioane de decese si 35 de milioane de raniti in accidente pe drumurile publice, acestea constituind principala cauza a mortalitatii tinerilor cu varste cuprinse  intre 16 si 24 de ani si cauza numarul doi a mortalitatii pentru grupa de varsta 15-44 ani.

La nivel mondial, accidentele rutiere ocupa primul loc in lume in randul cauzelor mortii violente: peste 1,26 milioane de persoane decedate pe an (3.200 zilnic), peste 35 de milioane de raniti (50.000) zilnic, peste zece milioane de persoane ramase cu handicap. Fondata in decembrie 2000, Asociatia Victimelor Accidentelor de Circulatie numara aproximativ 350 de membri si are ca obiective apararea intereselor morale, juridice si materiale ale victimelor accidentelor de circulatie si a mostenitorilor acestora.

De asemenea, AVAC acorda consiliere si asistenta sociala, psihologica, tehnica si juridica, colaboreaza cu institutiile statului si cu organizatiile nonguvernamentale pentru realizarea de programe educationale in vederea reducerii numarului de accidente si monitorizeaza consecintele accidentelor de circulatie. Inscrierea in asociatie este deschisa oricui, fara cotizatie.