Femeile se joacă pentru a se relaxa, iar bărbaţii pentru a câştiga. În cazurile extreme, jocurile ajung să provoace bucurii mai mari decât cele cotidiene şi creează dependenţă.

Oamenii mari au aproape la fel de multe variante de joc precum copiii, despre care se presupune că ar trebui să deţină monopolul pe ce ţine de joacă.

Unii sunt pasionaţi de Wii, Rummy ori table, alţii de poker ori Heroes, şi fiecare are propria motivaţie: joacă de relaxare, de dragul competiţiei sau în căutarea unor satisfacţii greu de atins în viaţa reală.

Ce-i strânge pe oameni la masa de poker

De aproape doi ani, şase prieteni din Capitală se întâlnesc aproape săptămânal, vinerea, pentru o noapte de poker. Joacă pe monede de câte zece bani, de dragul jocului, nu al câştigului.

"Am jucat prima dată la munte, într-o iarnă friguroasă, şi ne-a prins microbul atât de tare încât nu rezistăm două weekenduri la rând fără o noapte de poker", spune Claudia, una dintre împătimitele jocului.

Gaşca se strânge la ea acasă, jocul începe la ora 22.00 şi se termină spre dimineaţă. Fata spune că nu-i plac jocurile pe calculator şi nici cele de cărţi, în general. Pokerul, însă, a captivat-o. "Te ţine tot timpul în priză, e provocator pentru că-ţi solicită inteligenţa şi e amuzant pentru că se întâmplă ca unul să aibă noroc de la început până la sfârşit, iar altul să aibă ghinion peste ghinion".

În grupul de poker al Claudiei sunt patru băieţi şi două fete. "Băieţii iau jocul mult mai în serios decât fetele. Dacă noi jucăm relaxate, mai mult de amuzament, ei sunt mai încrâncenaţi şi joacă de parcă miza ar fi imensă", mai spune Claudia.

De altfel, în general, femeile şi bărbaţii se raportează diferit la joacă. "Prin natura lor, bărbaţii sunt mai combativi, competitivi, în timp ce femeile au o sensibilitate mult mai dezvoltată. Pentru femei, este mai importantă rutina, ideea de joc ca şi relaxare, în timp ce pentru bărbaţi sunt importante acţiunea, competiţia şi, nu în ultimul rând, punctajul sau câştigul", spune psihologul Gina Bălan.

O fugă de realitate

Cum acţionează, de fapt, jocul asupra adulţilor? Psihologul spune că această activitate ludică răspunde unei nevoi, fie că e vorba de relaxare, socializare sau chiar o compensare la nivel simbolic. "Prin joc ne putem elibera de anxietăţi, ne descărcăm de tensiunile acumulate, ne putem satisface dorinţe greu accesibile în realitate", precizează Gina Bălan.

Când realitatea ne copleşeşte, jocul poate lua forma fugii de propria persoană. "Atunci când ne e teamă să înfruntăm realitatea sau să conştientizăm că întâmpinăm anumite dificultăţi, putem refula toate aceste incapacităţi prin joc".

Cine devine dependent

Pornind de la joaca inofensivă, când pierd controlul asupra realităţii, adulţii ajung dependenţi de victoria pe care le-o aduce jocul, de câştigurile rezultate ori de compensaţiile pe care i le oferă. Printre dependenţele acestul secol, cea faţă de calculator ocupă unul din locurile din vârful topului.

"Adulţii devin dependenţi de joacă sau de jocurile pe calculator în momentul în care nu mai deţin controlul asupra vieţii reale, şi satisfacţiile jocului virtual sunt mult mai mari decât bucuriile vieţii cotidiene. Spre de osebire de adicţiile pe bază de substanţe, unde există şi dependenţă fizică, în cazul dependenţei de jocuri există doar dependenţă psihologică", explică psihologul Gina Bălan. Citiţi şi:

• Timpul liber în cuplu: împreună sau separat?