"De ce finanţează statul Biserica?". Pentru "secularizările lui Cuza şi opera socială"

"De ce finanţează statul Biserica?". Pentru "secularizările lui Cuza şi opera socială"

"Solicităm taxarea activităţilor economice ale cultelor şi restricţionarea finanţării acestora din banul public" versus "Sprijinul este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti ... şi o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti".

În urmă cu două săptămâni, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) trimitea o scrisoare deschisă autorităţilor române, cu primul dintre mesajele de mai sus. Scrisoarea a ajuns la Preşedinţie, Guvern şi Parlament. Biserica Ortodoxă a replicat, mare parte din mesajul său fiind concentrat în al doilea citat. ONG: Dacă au mulţi aderenţi, să se autoîntreţină

Astăzi, 2 august, ASUR a început campania "Nu-ţi lăsa banii în plata domnului!". Pe străzile din jurul Palatului Parlamentului, Asociaţia a închiriat panouri publicitare pe care a lipit afişe cu mesajul "18.500 biserici 4.700 şcoli generale 431 spitale amin". De la unul dintre colţurile Casei Poporului se poate vedea, peste panoul cu mesajul, crucea bisericii de pe Dealul Patriarhiei. "La ultimul recensământ, doar 0,1% dintre români s-au declarat fără religie. Ei (n.r. oficialii bisericilor) spun că acesta este un argument în sprijinul finanţării de către stat. Dar dacă ai atât de mulţi aderenţi, înseamnă că ai şi bani, astfel încât poate fi tot atât de bine un argument pentru încetarea finanţării de către stat", spune vicepreşedintele ASUR, Toma Pătraşcu.

El nu este de acord cu susţinerea bugetară a cultelor, deoarece sumele provin din salariile românilor. "De ce să mi se ia din salariu şi să se arunce cu bani pe Biserici?", se întreabă Pătraşcu. În scrisoarea deschisă, asociaţia arată că, în ultimii 15 ani, s-a inaugurat o biserică la fiecare două zile, în timp ce numărul unităţilor de învăţământ a scăzut cu 21.000 (patru şcoli desfiinţate în fiecare zi).

Ne puteți urmări și pe Google News

Pe scurt, ASUR cere următoarele:

1. stoparea finanţării cultelor religioase de la bugetul de stat sau bugetele locale (excepţie: proiectele cu caracter umanitar)

2. cultele religioase ce primesc finanţare de la stat să prezinte rapoarte financiare detaliate

3. regiile autonome şi companiile cu capital majoritar de stat să declare sponsorizările efectuate în beneficiul cultelor religioase

4. transparenţa activităţilor economice desfăşurate de culte, scopul fiind fiscalizarea corespunzătoare a acestora.

Cererile Asociaţiei se bucură de susţinerea a mii de oameni pe site-ul de socializare Facebook. Circa 6.500 de persoane susţin această iniţiativă, iar aproape 300 au semnat o petiţie online în acest sens. Unul dintre semnatari, bucureşteanul Adrian Roman, spune că "în vreme de criză se investesc bani într-o industrie care nu aduce niciun ban statului, [astfel încât] taxarea cultelor este doar o măsură logică şi necesară". Biserica: "Scutirea de impozite este o necesitate"

Biserica Ortodoxă Română (BOR), prin purtătorul de cuvânt Constantin Stoica, crede însă că sprijinul statului este o obligaţie istorică şi un semn de recunoaştere a "operei sociale a bisericii".

"Sprijinul pentru culte acordat de Guvern de la bugetul public este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (salarii, reparaţii, construcţii) au fost preluate de către statul român ca o compensaţie materială pentru proprietăţile preluate, aproximativ 25% din suprafaţa agricolă şi forestieră a Ţării Româneşti şi a Moldovei", spune Constantin Stoica.

Reprezentantul BOR consideră că o încetare a acordării sprijinului de stat este posibilă numai în condiţiile restituirii "tuturor averilor bisericeşti confiscate".

BOR recunoaşte că bugetul de stat contribuie la salariile preoţilor. Astfel, statul oferă fiecărui preot 65% din suma pe care o primeşte un profesor de liceu, restul sumei pe care preotul o primeşte lunar fiind suportată din fondurile proprii ale Bisericii. "Statul apreciază rolul social al Bisericii", motivează Stoica. Într-adevăr, legea 489/2006 prevede clar că statul "recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale".

"Scutirea de impozite este o necesitate", spune purtătorul de cuvânt. Părintele motivează că fondurile obţinute din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice - cum ar fi vânzare de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic - sunt folosite pentru întreţinerea unităţilor de cult, pentru servicii sociale şi activităţi educative.

Stoica adaugă că, "în anul de criză 2009", Biserica a susţinut activăţi social-filantropice şi a susţinut direct sinistraţii. Potrivit BOR, suma alocată pentru aceste scopuri a fost de 45 de milioane de lei. "Când poporul este sărac, Biserica e săracă"

Într-un comunicat postat pe site-ul agenţiei de ştiri a Patriarhiei Române, www.basilica.ro, se arată că Biserica trece prin aceleaşi vremuri ca şi poporul. "Statul român susţine activitatea cultelor întrucât recunoaşte rolul lor social important, pe care, însă, unele ONG-uri cu atitudine ostilă Bisericii nu pot să-l aprecieze obiectiv şi integral, simţindu-se deranjate de faptul că populaţia este foarte ataşată de Biserică, ea fiind factor de stabilitate şi speranţă, mai ales în vremuri grele. Întrucât Biserica Ortodoxă Română este ajutată în primul rând de popor, când acesta e sărac, este şi Biserica săracă".

Asociaţia Secular-Umanistă a publicat dovezi, obţinute de la Ministerul de Finanţe, că Administraţia Patriarhală a avut un profit de aproximativ 3,5 milioane de RON în 2008. În replică, Constantin Stoica a ţinut să precizeze, pentru evz.ro, că "acestea sunt aberaţii. Ei (n.r. membrii ONG-ului) au impresia că suntem o multinaţională, dar noi suntem descentralizaţi, fiecare parohie are autonomie financiară şi o gestiune clară a banilor primiţi şi cheltuiţi".