ANALIZĂ EVZ. Puterea mogulilor în partid, alianţa cu PNL, proiectul suspendării lui Băsescu şi intrarea la guvernare acestea au fost mizele confruntării dintre fostul şi actualul preşedinte al PSD.

Să-l atace frontal pe Traian Băsescu? Umăr la umăr cu PNL şi mogulii să-l suspende şi să-i smulgă puterea din mâini? Sau să aştepte erodarea PDL şi consolidarea imaginii PSD, astfel încât să câştige detaşat alegerile din 2012? Drumul pe care urma să fie împins PSD a fost miza conflictului deschis dintre actualul preşedinte al PSD, Victor Ponta, şi fostul lider, Mircea Geoană.

Cearta, deşi surprinzătoare pentru unii, nu a apărut din senin. Dincolo de frustrările şi resentimentele generate de ultimul Congres PSD care i-a împărţit în câştigători şi învinşi, divergenţele dintre Ponta şi Geoană au avut o miză reală: strategia politică a partidului.

În ultimă instanţă, disputa pe viziuni politice avea o finalitate cu privire la cine e şeful în PSD. Pentru Mircea Geoană, de exemplu, impunerea propriei viziuni politice ar fi echivalat cu recâştigarea controlului PSD.

Geoană, Crin şi mogulii

După Congresul din februarie 2010, Mircea Geoană a sperat într-o revenire politică. Cu vechii săi aliaţi din campania prezidenţială - Crin Antonescu şi Dan Voiculescu - a căutat revanşa politică. A încercat să reînvie proiectul său din octombrie 2009: să-l forţeze pe Traian Băsescu să cedeze guvernarea unei coaliţii formate din PSD-PC- PNL.

De cealaltă parte, Victor Ponta a preferat strategia consolidării PSD. A mizat pe erodarea PDL într-o guvernare haotică, cu măsuri nepopulare, urmând ca la următoarele alegeri, în 2012, să dea asaltul final asupra puterii.

Strategia lui Geoană prevedea, în primă fază, formarea unei alianţe PSD-PC-PNL în care urma să fie atrasă şi UDMR.

Pasul 2: depunerea unei moţiuni de cenzură şi dărâmarea guvernului Boc. Cu o alianţă înregistrată la tribunal, PSD, PC şi PNL urmau să ceară preşedintelui să nominalizeze un anume premier. Dacă Traian Băsescu refuza nominalizarea, pasul imediat era suspendarea. Crin Antonescu, preşedintele PNL, a expus explicit această variantă. Pe timpul suspendării, preşedintele Senatului, adică Mircea Geoană, ar fi preluat atribuţiile de şef al statului.

Inclusiv nominalizarea unui premier. Foarte probabil, premierul ar fi fost unul şi acelaşi Klaus Johannis, primarul Sibiului, propus şi în octombrie 2009 de coaliţia PSD-PC-PNL-UDMR- minorităţi. După suspendarea preşedintelui şi numirea unui premier, guvernul împărţit după al go ritm politic între partidele din coaliţie urma să conducă ţara până la următoarele alegeri parlamentare.

Timp de câteva luni, atât în culisele partidului, cât şi prin declaraţii publice s-au făcut presiuni pentru impunerea acestei strategii. Nu doar Mircea Geoană, ci şi Crin Antonescu ieşea regulat pentru a pleda în favoarea alianţei PSD-PC-PNL. La rândul său, Dan Voiculescu insista pentru suspendarea lui Traian Băsescu.

Undeva în spate, mult mai discret ca până acum, dar cu o televiziune foarte vocală şi insistentă, Sorin Ovidu Vîntu. Din acest motiv şi atacul lui Ponta la Geoană, pe tema mogulilor care controlau 100% PSD, a fost cât se poate de explicit astfel încât semnalul să fie clar.

Varianta Ponta

Victor Ponta s-a opus însă formării unei alianţe cu PNL în care i se rezervase un rol marginal. Mogulii îi preferau pe deja încercaţii colaboratori Crin Antonescu şi Mircea Geoană.

Dărâmarea guvernului Boc este singurul punct în care viziunile politice ale lui Ponta şi Geoană se întâlnesc. Preşedintele PSD s-a opus ideii ca social-democraţii să intre la guvernare după ce cabinetul Boc ar fi fost demis printr-o moţiune de cenzură. A optat pentru varianta alegerilor anticipate.

De ce? Deschiderea discuţiilor în PSD despre guvern şi negocieri de posturi de miniştri ar fi condus la o regrupare a foştilor susţinători ai lui Geoană. Hrebenciuc, Vanghelie şi baronii PSD aflaţi acum în "adormire" ar fi devenit din nou importanţi. În această situaţie, Ponta risca să piardă controlul partidului.

Preşedintele PSD s-a opus nu doar alianţei cu PNL şi intrării la guvernare, ci şi ideii de suspendare a preşedintelui. Din nou, rolul său ar fi fost modest. Victor Ponta, într-un interviu pentru EVZ, a devoalat numele lui Johannis ca fiind în continuare opţiunea PNL pentru şefia guvernului. El se aştepta ca Mircea Geoană să respecte înţelegerea cu PNL şi săl numească pe Johannis premier. În această situaţie, centrul de putere în PSD s-ar fi mutat în jurul lui Geoană şi al miniştrilor socialdemocraţi din guvernul Johannis. Conse cinţa ar fi fost că poziţia lui Ponta de preşedinte PSD s-ar fi fragilizat şi până la înlăturarea sa din funcţie n-ar fi fost decât o chestiune de timp.

Confruntarea publică dintre Ponta şi Geoană a fost un pretext pentru ca problema să fie adusă în discuţia forului de conducere al PSD. În Biroul Permanent, Ponta a obţinut reducerea la tăcere a lui Geoană, deşi majoritatea membrilor sunt foşti susţinători ai acestuia. Nici unul nu a îndrăznit să susţină ideile celui de-al doilea om în stat.

Chiar dacă prima bătălie s-a terminat cu victoria lui Ponta, Geoană a promis că lucrurile nu vor rămâne aşa, iar la toamnă, la Congresul PSD, va redeschide discuţia.

"Faptul că PSD şi PNL nu mai au ce căuta în acelaşi sac doar pentru un interes politic e o decizie strategică a PSD, nu una personală. N-am absolut nimic cu Crin, dimpotrivă, îmi place de el ca politician şi ca om.", VICTOR PONTA, preşedintele PSD