De ce Roma este un oraș neguvernabil şi nimeni nu vrea să-i fie primar? Această întrebare se repetă ca o placă stricată în Italia, deoarece capitala ţării se confruntă cu probleme pe care nicio administraţie nu a ştiut să le soluţioneze şi care reprezintă o uriaşă gaură neagră pentru economie.
Cine sunt candidaţii la primăria Romei din eşalonul doi cu excepţia actualului edil, Virginia Raggi
„Roma kaputt”
În cartea sa „Roma Kaputt”, Marco Bettini, jurnalist şi scriitor care timp de un an a ocupat funcţia de şef de birou de presă al fostului primar al Romei, Ignazio Marino, explică mecanismele care fac capitala Italiei de neguvernat.
Este posibil să administrezi bine Roma? Nu. Pentru că este la fel de imposibil să administrezi bine Italia. În capitală, această realitate este tangibilă pentru că, dincolo de faptul că vorbim despre un oraş cu o geografie, o suprafaţă, o structură instituţională şi birocratică enormă, avem în plus şi nişte reguli absurde care condiţionează viaţa municipiilor, regiunilor şi a autorităţilor locale. Este neguvernabilă chiar şi pentru un om politic bine intenţionat, afirmă Bettini.
La ultimele alegeri din 2016, formaţiunea M5S a înregistrat un triumf răsunător, câştigând primăria Romei prin Virginia Raggi, o avocată tânără, cu puţină experienţă politică şi idei inovatoare care a lăsat să se creadă că ruptura cu vechea politică va imprima un nou impuls capitalei.
Raggi împotriva tuturor
Însă Raggi, în vârstă de 43 de ani, a fost pentru mulţi doar una dintre nenumăratele dezamăgiri. Până şi M5S a fost divizat în privinţa deciziei de a o susţine pentru un al doilea mandat de primar, însă în perspectiva unor alegeri pe care nu mai speră să le câştige, cine ar putea fi un candidat mai bun decât o politiciană deja terminată?
Administrarea fără succes a colectării gunoiului - problema cea mai vizibilă şi mai dezagreabilă a Romei - planează inexorabil asupra candidaturii ei şi, dacă în 2016 s-a impus din primul tur cu 35% din voturi şi în al doilea cu 67%, acum în sondajele de opinie este creditată cu numai 19%, situându-se în urma PD şi a coaliţiei de dreapta formată din Liga, Fratelli d'Italia şi Forza Italia.
Raggi se apără insistând că a făcut... curăţenie la AMA, societatea care gestionează reziduurile, a modernizat transportul public, însă ceea ce mulţi nu văd, dar i-ar putea aduce un impuls final, o reprezintă investiţiile sale în "periferie", în cartierele muncitoreşti unde o infinitate de proiecte au transformat-o într-o eroină pentru locuitorii acestor zone.
Politicieni din eşalonul doi şi un candidat independent
PD a optat pentru Gualtieri, în vârstă de 55 de ani, ex-parlamentar şi fost ministru al economiei în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Giuseppe Conte. Formaţiunea progresistă a decis să nu promoveze candidatura lui Nicola Zingaretti, actualul guvernator al regiunii Lazio, de teamă să nu-i afecteze opţiunile la posturi de mai mare anvergură.
După mai multe refuzuri, coaliţia de dreapta a găsit un politician dispus să se sacrifice: Michetti, în vârstă de 55 de ani, din partea formaţiunii Fratelli d'Italia, avocat şi profesor universitar de care nimeni nu a auzit vorbindu-se. El este însă autorul unor panseuri de genul: "Să folosim acum salutul roman pentru a evita coronavirusul".
Cel de-al patrulea candidat este Calenda, în vârstă de 48 de ani, fost ministru în guvernul Renzi, care a decis să-şi creeze propriul său partid, "Acţiune", şi care cu sloganul său - "alege un primar, nu un partid" - a marcat o abordare diferită de campanie electorală. Deşi se estimează că nu va obţine mai mult de 15% din voturi, sprijinul său pentru un candidat sau altul s-ar putea dovedi decisiv în al doilea tur de scrutin.