Introdusă acum trei ani, colectarea selectivă face paşi timizi în România, mai mult sprijinită de industria producătorilor de ambalaje decât de autorităţi. Exact ceea ce nu recomandă belgienii, care au cel mai de succes model de colectare selectivă şi reciclare din Europa.
Din contră, reprezentanţii Fost Plus, organizaţia autorizată de stat, care intermediază relaţiile dintre producătorii de ambalaje, consumatorii şi municipalităţile şi reciclatorii, enumeră, printre condiţiile de succes, parteneriatele public-private.
- Vineri, evz.ro v-a prezentat sistemul de colectare selectivă din Belgia, ţara în care procentele de reciclarea şi recuperare sunt de peste 90%.
În România, Eco-Rom Ambalaje a fost primul organism creat de către industrie, în 2003, pentru a prelua responsabilitatea colectării selective şi reciclării. Deşi nu este singura organizaţie autorizată de minister pe această nişă, ea acoperă 85 de localităţi şi are peste 6.000 de containere în toată ţara. Potrivit lui Steven Boussemaere, director de operaţiuni la Fost Plus, industria şi retailul trebuie să preia conducerea sistemului, odată cu investiţiile în studii strategice. De asemenea, el consideră că este mai bine să existe singură organizaţie autorizată să facă asta, nu mai multe, cum este cazul României.
- Instituţiile statului, obligate să sorteze deşeurile
Alte condiţii de reuşită sunt transparenţa în organizarea licitaţiilor pentru atribuirea contractelor de salubritate şi de reciclare, precum şi încurajarea competiţiei pe acest segment, dar şi a participării active a cetăţenilor. La acestea se adaugă, potrivit lui Boussemaere, managementul calităţii şi controlul strict al operatorilor de salubritate, al cetăţenilor, dar şi al municipalităţilor şi o legislaţie care să susţină sistemul şi să prevadă sancţiuni clare pentru cei care nu respectă obligaţiile de colectare selectivă. Formula magică inventată de belgieni funcţionează mai ales pentru că fiecare actor îşi cunoaşte rolul şi îl respectă. Principiile belgiene:
Ne puteți urmări și pe Google News
- legea stipulează colaborarea dintre organizaţiile acreditate şi municipalităţi
- municipalităţile sunt obligate să organizeze colectarea selectivă
- gunoiul menajer costă
- închiderea gropilor de gunoi neconforme şi incinerarea din care se produce energie
- reguli stricte pentru fiecare actor, verificări, amenzi
Boussemaere crede că ţările care au rămas în urmă în acest domeniu, printre care şi România, au mai multe probleme de rezolvat, cum ar fi implicarea proactivă a reprezentanţilor industriei producătoare de ambalaje, legislaţie care să susţină sistemul şi un nivel mai ridicat de interes din partea autorităţilor. Ce nu merge în România În România nu se poate vorbi de un serviciu real de colectare a deşeurilor, din cauza faptului că deşeurile sunt privite ca gunoaie, nu ca materie, explică Lorita Constantinescu, director de comunicare la Eco-Rom Ambalaje. De asemenea, nici legea nu vine în sprijinul colectării selective. „Toată legislaţia, dar mai ales aplicarea ei, ar trebui să fie convergentă şi să te oblige să colectezi selectiv deşeurile reciclabile, dar şi să-ţi interzică să le depui pe groapă sau în locuri nepermise”, precizează ea. La acestea trebuie să se adauge şi amenzi care să se aplice. „Dacă pentru cei mai mulţi orizontul anului 2015, când vom fi obligaţi să reciclam 50% din ceea ce generăm în gospodarii, minim pe fluxurile de hârtie, plastic, metal şi sticlă, pare îndepărtat, când ştim ceea ce trebuie să facem, este de fapt precum săptămâna viitoare”, potrivit reprezentantei Eco-Rom. Ce credeţi că ar mai trebui făcut pentru ca sistemul de colectare selectivă şi reciclare să dea rezultate şi în România?
Recomandările noastre
