Instalaţiile vechi sau lenea fochiştilor îngheaţă apa pe conducte înainte de a fi consumată. Cine se trezeşte primul plăteşte dublu apa rece blocată pe ţevi.

Cine se scoală de dimineaţă se spală cu apă rece sau aşteaptă câte un sfert de oră până vine apa caldă pe ţeavă. În timpul ăsta, rotiţele apometrului roşu se învârt de nebune arătând cam cât ai să plăteşti la întreţinere, pe post de apă caldă, o apă rece ca gheaţa. Asta i se întâmplă oricărui bucureş tean care stă la bloc şi are ghinionul să vrea să facă duş la ore la care vecinii lui n-au făcut încă ochi. Răsuceşte robinetul şi înainte de orice vede cum i se revarsă în cadă toată apa răcită din instalaţia blocului.

Fenomenul are mai multe cauze, imputabile pe de-o parte proiectării instalaţiilor interioare ale blocurilor, dar şi regiei de termoficare. Soluţii ar exista, dar sunt costisitoare, descurajează oficialii regiei. Concluzia care se impune: pândiţi-vă vecinii şi spălaţi-vă abia după ce auziţi că începe să curgă apa la ei, dacă nu vreţi să plătiţi la întreţinere apa rece la preţ de caldă. Problemă regală Se pare că primul „locatar“ al României, deranjat de fenomenul apei reci care curge pe ţeava de apă caldă, ar fi fost Regele Carol, proaspăt instalat la Peleş. Aşa ştie inginerul Ion Voicu, şeful Sucursalei de Distribuţie a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), care mai ştie şi că problema regelui care aştepta apa caldă la robinet a fost rezolvată de un neamţ. „A proiectat o instalaţie de recirculare a apei“, enunţă minunea inginerul Voicu.

Instalaţii de recirculare au şi blocurile Bucureştiului, cu câteva excepţii, în Drumul Taberei şi Crângaşi, dar tot degeaba. Apa se încăpăţânează să se încălzească greu la orele mici ale nopţii sau dimineţii.

Cei mai defavorizaţi (sub aspectul cantităţii mari de apă rece pe care trebuie s-o lase să curgă ca să ajungă până la cea caldă) sunt locatarii de la ultimele etaje şi cei din blocurile situate la capete de reţele, în total peste 1.000 de imobile, apreciază aceeaşi sursă. Cine plăteşte

Apa caldă, la temperaturi de 55-60 de grade C, pleacă nonstop din punctul termic pe conducte, către blocuri. Numai că locatarii nu consumă non-stop, ci în reprize. Apa pompată, dar neconsumată, stă pe conductele neizolate şi se răceşte.

În multe cazuri e repompată spre punctele termice, care o reîncă lzesc şi-i dau drumul din nou pe conducte şi tot aşa. Încălzirea apei de câte două-trei ori se face pe cheltuiala regiei, zice Voicu: „Noi trecem aceste cheltuieli la pierderi, pentru că nu pot fi taxaţi oamenii că noi reîncălzim apa neconsumată. Asta reprezintă cam 15-30% din totalul pierderilor regiei, în funcţie de cât de retehnologizat e punctul termic“.

Cauzele care răcesc apa pleacă din apartamente, dar se opresc în punctele termice. „Coloanele pe care circulă apa caldă în nişele care traversează băile locatarilor sunt neizolate. Apa care stagnează pe ţevile din acele nişe se răceşte dacă nu e folosită. Conductele din subsolul blocurilor sunt şi ele vechi şi, de cele mai multe ori, neizolate“, enumeră inginerul Voicu cauzele ce ţin strict de asociaţ iile de locatari.

Izolarea coloanelor din nişele băilor e aproape imposibilă, susţine Voicu, pentru că ar presupune stricarea pereţilor din toate apartamentele. Conductele din subsolul blocurilor pot fi, însă, izolate, dar şi asta grevează bugetele asociaţiilor. România nu e Danemarca Chiar dacă blocul şi-ar reface instalaţiile interioare, tot n-ar fi suficient. Pentru că dincolo de contorul de bloc, de unde pleacă şi instalaţia de repompare, începe responsabilitatea regiei.

„Punctele termice vechi, nemodernizate, dar şi neefectuarea manevrelor de recirculare de către fochistul care uită să pornească instalaţia sau o face defectuos“, sunt cauzele pe care inginerul Voicu le recunoaşte că stau în curtea RADET.

El spune că situaţia va fi mai bună când toate cele 700 de puncte termice vor fi retehnologizate, adică prin 2009, dar chiar şi atunci se va aştepta venirea apei calde, din cauze ce ţin de ţevile interioare.

„Nu putem face instalaţii de recirculare până la ultimul etaj, cum e în Danemarca. Pentru că la noi responsabilitatea regiei se termină la racordul cu blocul, iar în Danemarca locatarii plătesc şi costul apei recirculate“, zice directorul Voicu, sugerând că într-un fel cam tot acolo ajung şi bucureştenii care plătesc apa rece la preţ de caldă.

FATALITATE Nimeni nu câştigă, toată lumea pierde Un metru cub de apă rece costă 3 lei. Încălzită, apa costă 7,5 lei. „Cine se scoală primul, şi dacă mai stă şi la zece, ajunge să plătească lunar cam un metru cub de apă rece la preţ de caldă“, apreciază Gheorghe Grigore, administratorul blocului 159 de pe strada Ion Iriceanu, din Berceni. Blocul e favorizat de unul dintre cele 24 de puncte termice retehnologizate şi informatizate din Bucureşti. Din punctul de vedere al regiei, în aceste blocuri situa- ţia e aproape de ideal. Locatarii confirmă şi nu prea. „Faţă de cum era în 2001, înainte de modernizări, e foarte bine, dar apa tot greu vine pe conducte. Ar trebui să pună recirculaţia până la ultimul etaj“, ar vrea administratorul Grigore, ca în Danemarca. Consolarea, dacă poate fi vorba de aşa ceva, ar fi că din afacerea asta nu câştigă nimeni. După cum spune directorul Voicu, toată lumea pierde: „Regia cheltuieşte energie ca să încălzească această apă şi s-o reîncălzească. Locatarii au impresia că sunt păcăliţi, că plătesc apa rece la preţ de caldă, dar apa aia a plecat caldă de la noi...“.