De ce nu se mai termină valul de viroze. Părinții sunt exasperați. Un medic explică noul fenomen - Exclusiv

Urgențe. Sursa foto: Spotmatik | Dreamstime.com

Așa cum bine știm, vectorul principal al epidemiilor este colectivitatea, deci în grădinițe/școli, la locul de muncă și în spațiile publice aglomerate precum mall-urile. Totodată, din toamnă până în prezent, tot mai multe persoane susțin că se îmbolnăvesc chiar și „în situații de izolare socială”. Spitalele sunt pline, atât de adulți cât și de copii, și nu e un secret că până și medicii au fost luați prin surprindere de acest fenomen al îmbolnăvirilor consecutive. EVZ a solicitat răspunsuri în privința acestei situații de la unul dintre cei mai aclamați specialiști, Prof. dr. Doina Anca Pleșca, medic primar pediatru și medic primar pneumologie pediatrică.

„N-am avut mai mult de o săptămână fără răceală, din toamnă până în prezent”, se plâng părinții. Și ei, adulții, își trag nasul și se vaită de dureri în tot corpul, dar foarte mulți micuți au ajuns chiar la spitalizare, diagnosticați cu pneumonii agresive, amigdalite, otite, enteroviroze și altele. COVID-ul a rămas doar o amintire în fața acestui atac permanent asupra organismului și unii chiar spun, poate în glumă, că „am trecut mai ușor peste infectarea cu coronavirus decât peste această viroză”.

Masca și dezinfectantul ne-au protejat sănătatea?

Prof. dr. Doina Anca Pleșca explică, în exclusivitate pentru EVZ.ro, cum s-a născut acest fenomen pe care noi l-am numit „Viroza fără sfârșit” sau „Iar-ești-răcit”, cum a detronat SARS-CoV-2, dar și cum putem să trecem mai ușor peste acest val.

„Evoluția infecției cu SARS-CoV-2 se pare că a influențat semnificativ sezonalitatea infecțiilor respiratorii produse de alte virusuri. Scăderea interacțiunii umane directe, creșterea utilizării telemedicinei în rezolvarea unor probleme medicale, închiderea școlilor, grădinițelor și creșelor au reprezentat elemente importante care au fost incriminate în modificările sezonalității infecțiilor virale. În plus, măsurile impuse de distanțare socială au putut să scadă semnificativ transmiterea acestor infecții”, explică profesorul. În 2020 și 2021 acești agenți patogeni au fost mult mai rar întâlniți.

Meghan despre viața cu Harry: Totul a început să se înrăutățească

Victor Ponta, o NOUĂ POZĂ cu Donald Trump. Diversiunea lansată de Realitatea TV, demontată magistral de fostul premier

„În timpul sezonului rece, pe lângă gripa sezonieră, determinată de virusurile gripale și alte infecții virale, pot apărea afecțiuni acute respiratorii la copil cu simptome similare cu cele determinate de gripă. De exemplu, virusul sincițial respirator (RSV), cea mai frecventa cauză a infecțiilor respiratorii severe la copiii de vârsta mică, rhinovirusul – care determină ”răceala comună”, virusurile paragripale, adenovirusurile, metapneumovirusurile, coronavirusurile comunitare”,  spune pediatrul.

„În sezoanele 2020-2021, respectiv 2021-2022, rata de infecție cu SARS CoV-2/COVID 19 a fost foarte crescută. În același timp ratele de infecție cu virusuri gripale, rhinovirus etc. au fost extrem de reduse. Surprinzător a fost și faptul că în lunile de vară din anul 2022 au fost înregistrate valori crescute ale infecțiilor respiratorii produse de Virusul Sincițial Respirator (VSR), virusurile gripale și paragripale.

Se apreciază că perioadele îndelungate fără alte infecții acute virale, așa cum a fost perioada pandemiei de COVID 19, au afectat substanțial memoria imunologică individuală determinând o modalitate de răspuns diferită la noile infecții virale”, mai spune Prof. dr. Doina Anca Pleșca.

Îmbolnăvirile repetate, o senzație sau o realitate?

Deși fiecare dintre noi a auzit, la un moment dat, ca răcelile în timpul sezonului rece sunt absolut normale, sezonul toamnă-iarnă 2022-2023 e ieșit din comun de agresiv. Și asta se vede și în statistici: „Din toamna anului 2022 și până în prezent, în mai multe țări europene dar și în Statele Unite s-a constatat o creștere alarmantă a infecțiilor acute respiratorii produse de diverse virusuri - virusurile gripale, RSV, virusurile paragripale, adenovirusurile, rinovirusurile și enterovirusuri în rândul sugarilor și a preșcolarilor. Totodată s-a înregistrat o creștere a spitalizărilor pediatrice din cauza acestor infecții care au determinat manifestări respiratorii severe: bronșiolite acute, pneumonii etc”.

Cât de des e normal să răcească un copil?

 „De cele mai multe ori infecțiile tractului respirator (ITR) au un caracter recurent, astfel că în decursul unui an pot să apară mai multe episoade de îmbolnăviri. Frecvența infecțiilor respiratorii variază în funcție de vârsta pacientului.

În primii ani (0-6 ani), infecțiile acute respiratorii superioare au o frecvență de 6-8 episoade/an.

În cazul în care copiii frecventează o colectivitate (creșa, gradiniță, școală etc.) numarul acestor episoade poate să crească.

În contrast, infecțiile acute respiratorii inferioare sunt mai rare, mai severe, impun de cele mai multe ori spitalizare și implicit necesită costuri mari pentru îngrijiri medicale.

Structura pe vârstă a ITR recurente care apar în copilărie arată că 25% dintre episoade se înregistrează la copii sub vârsta de un an și 18% apar la copii cu vârste cuprinse între 1 si 4 ani”, explică Prof. dr. Pleșca. „Anomaliile răspunsului imun caracteristice primilor 5-6 ani de viață, fac ca orice întâlnire cu diferiți agenți infecțioși să producă episoade de îmbolnăviri recurente dintre care cele respiratorii sunt de departe cele mai frecvente”, mai adaugă specialistul.

Șirul lung de răceli, calea către o imunitate de fier?

În cazul copiilor, îmbolnăvirile repetate înseamnă, așa cum se zice în popor, o imunitate mai solidă?, e una dintre întrebările pe care și le pun părinții, ori alții chiar sunt convinși că îmbolnăvirea succesivă e o cale spre o sănătate de fier. Potrivit specialistului, lucrurile nu stau chiar așa: 

„În timpul sezonului rece, pe lângă gripa sezonieră, virusul sincițial respirator (VSR) reprezintă principalul agent etiologic responsabil de îmbolnăviri respiratorii la sugari și copiii mici, în timp ce rhinovirusul afectează deopotrivă atât sugarii, cât si celelalte categorii de copii.

În primii 2 ani de viață aproximativ 90-92% dintre copii sunt infectați cu VSR. 40% dintre aceștia dezvoltă semne și simptome specifice pentru afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare cu ocazia primoinfectiei (bronșiolită acută, pneumonii etc).

În plus, infecția cu VSR nu determină imunitate pe termen lung așa încât copiii se pot reinfecta cu același virus pe parcursul unui an”.

Când scăpăm?

„Activitatea gripei poate începe în lunile octombrie-noiembrie și atinge un vârf în lunile decembrie -februarie.

Gripa are diferite grade de severitate, de la forme ușoare la forme severe, cu complicații în special în grupul de pacienți cu factori de risc.

Este foarte important ca încă de la primele semne de boală acută respiratorie copilul să fie evaluat de medicul de familie pentru a se aprecia severitatea bolii și inițierea tratamentului corespunzător.

Orice copil care prezintă semne de boală acută respiratorie (obstrucție nazală, nas care curge, dureri în gât, febră, răgușală, dureri de cap etc) va fi izolat la domiciliu. Acesta nu va fi dus în colectivitate timp de aproximativ 7 zile de la apariția bolii sau la decizia medicului”, conchide Prof. dr. Doina Anca Pleșca, medic primar pediatru și medic primar pneumologie pediatrică.

Prof. Dr. Doina Anca Pleşca este preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, membru supleant în Agenţia Europeană a Medicamentului, Comitetul de Pediatrie, director al Departamentului de Pediatrie din Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", Bucureşti, Clinica de Pediatrie a Spitalulului Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", Bucureşti, conducător de doctorat, medic primar pediatru, supraspecializare pneumologie pediatrică, preşedinte şi lector invitat la numeroase conferinţe şi congrese naționale şi internaţionale.