EVZ Special
De ce nu „se lasă dus” comunismul din istorie? „Evenimentul Istoric” te ajută să înțelegi istoria comunismului românesc
Din cuprinsul articolului
S-a încheiat anul 2025, un an dificil cu multe evenimente politice. Încercarea Almanahului Evenimentul Istoric de a prezenta secretele marilor lideri români, din Evul Mediu până la nivelul finalului anilor 80 ai secolului XX este practic o inițiativă originală și demnă de salutat pentru informarea românilor, fie ei pasionați sau nu de Istorie.
Almanahul Evenimentul Istoric Nr.94 vine cu noutăți de top din sfera istoriei și gândirii istorice. Sumarul numărului din luna decembrie 2025 este unul deosebit de interesant și atractiv!
Comunismul românesc „moare greu”. Nu este intenția să mă refer la nostalgici și la nostalgii. Este vorba de anumite particularități ale regimului care l-au făcut să „supraviețuiască” prin consecințele asupra societăților democratice.
Încălzirea centrală - mitul „uzinei vii”
O fabrică, o uzină sau un combinat comunist erau „mamuți” la propriu! Nu pentru că funcționau impecabil ci, pentru că ele aveau un adevărat „ecosistem” în jurul lor. Combinatul avea în mijlocul său centrala termică a orașului. „Combinatul de Apă Grea” de la Drobeta Turnu Severin este exemplul cel mai grăitor. S-a închis el, orașul are căldură iarna, cu greu, pe baza unei termocentrale, dar apa caldă se obține cu boilere electrice.
La Calafat, moartea industriei comuniste a făcut ca la 20 de ani de la momentul 89, să dea faliment centrala termică a orașului. De atunci, blocurile din Calafat se încălzesc pe sobe cu lemne.
Așadar, uzina comunistă era văzută ca un „plămân” al comunității. Distrugerea sa însemna falimentul lcoalității.
„Mono-industria” - moartea orașelor muncitorești
Valea Jiului depindea de exploatări miniere, Hunedoara, Călărași de marile combinate siderurgice. Dispariția acestora a dus la decăderea unor zone industriale unde astăzi, veniturile cele mai mari le au pensionarii din minerit și siderugie. În vremea de glorie, pentru că munceau în condiții grele, veniturile lor erau la cote la care astăzi, mulți visează doar în acele zone.
Educația profesională în moarte clinică
Majoritatea unităților de învățământ mediu și a școlilor profesionale din orașe și comune mai extinse erau industriale, agricole, tehnologice, prestări servicii. Căderea fabricilor care le asigurau practica și locurile de muncă ale absolvenților au dus la decăderea lor. Transformările de după 1989 au fost dure și nu toate au supraviețuit.
Sportul de stat, fotbalul mai ales, cândva glorie, astăzi ruină!
Galațiul, Hunedoara, Sibiul, Râmnicu Vâlcea, Craiova făceau legea în fotbal sau handbal: Oțelul, Inter, Corvinul, Chimistul sau Electroputere au fost echipe de top. Ele erau susținute de marii coloși industriali și petro-chimici. Desființarea coloșilor a dus la decăderea echipelor respective.
Așa se face că nuclele ideologice care au planificat, cel puțin în România (și în URSS, în mare a fost la fel), construcția socialistă a economiei au gândit că moartea structurilor economice va distruge comunitățile urbane și rurale pentru care acestea jucau un rol esențial. Sperau că prin ideologizare, propagandă și „sperietură programată”, românii nu se vor revolta.
Pe de altă parte, barajele, lacurile de acumulare, digurile construcțiile, sistemele de conducte au fost construite pentru că statul era unicul proprietar al terenurilor și activelor economice. Economia era sprijinită de militari, elevi, studenți în perioadele de vârf, când muncitorii și țăranii nu făceau față. Armata obligatorie făcea ca efectivele militare să intervină la cutremure, inundații, alte dezastre naturale.
În plus, Decretul anti-avort Nr. 770 din 1966 a făcut ca populația României să aibă în perioada 1967-1972 un ritm foarte mare. Pensionările acestei generații aproape că vor duce ca să fie mai mulți pensionari decât forță activă pentru că nașterile după 1990, de 36 ani, au scăzut simțitor.
Mentorii economiei comuniste: „După noi, potopul!”
În concluzie, căderea sistematică a infrastructurii, scăderea demografică, dispariția marilor mamuți comuniști au accentuat criza economiei în tranziție. Integrarea europeană nu a putut să pună economia românească sau să ajute la reconstrucția infrastructurii rămase.
România, spre deosebire de statele din Europa de Est, a avut o industrializare forțată, cu mult peste posibilitatea fondului intern de resurse. Alte state, având o mai mare inițiativă cetățenească, o semi-privatizare, au reușit să treacă mai ușor prin tranziție.
De aceea, comunismul căzut în 1989 lovește indirect din trecut. Creatorii economiei comuniste au vrut să aplice ce se spunea în ultimii ani de dinaitea Revoluției Franceze din 1789: „După noi, potopul”!
Almanahul Evenimentul Istoric, Nr.94, Decembrie 2025, încununarea unui an de muncă al editorilor și al redactorilor revistei lunare de istorie Eveminentul Istoric, aduce la cunoștința pasionaților de istorie cele mai importante subiecte, indiderent de epocă. Dacă veți comanda o carte de pe edituradecarte.ro și includeți în comandă una din revistele Evenimentul Istoric și Capital nu veți avea costuri de livrare. Evenimentul Istoric vă ține la curent cu noutățile din domeniul temelor de istorie, pe canalul de Youtube Evenimentul Istoric dar și pe Canalul de Youtube Hai România!
De aceea, sub Bradul de Crăciun, pasionații de istorie au meritat să găsească Almanahul Evenimentul Istoric, Numărul 94, decembrie 2025! Cei care își celebrează zile onomastice sau zile de naștere în ianuarie 2026 se pot bucura de acest cadou binemeritat!
