Un sondaj realizat de ONG-ul Adfaber în perioada 13- 20.07.2020 relevă faptul că 8 din 10 profesori consideră că școala din România nu este pregătită pentru predarea cursurilor în mediul online.

Specialistul în comunicare Alexandra Dumitrașcu de la Adfaber a dedicat un articol temei „De ce nu este pregătită România pentru școala online”, care propune câteva soluții prin care vorbește despre „cum putem creiona viitorul României”.

„Ultima jumătate a acestui an ne-a arătat cât de puțin pregătit este sistemul educațional din România pentru a face tranziția către predarea cursurilor în mediul online.

Începerea noului an școlar se apropie, iar forma în care se vor desfășura cursurile este încă incertă, însă un lucru știm cu siguranță: în tot acest timp sistemul educațional nu a făcut niciun pas înainte spre facilitarea predării cursurilor online.

În urma unui sondaj realizat de Adfaber în perioada 13.07.2020 - 20.07.2020, a reieșit faptul că 8 din 10 profesori consideră că școala din România nu este pregătită pentru predarea cursurilor în mediul online.

Aceeași opinie pare să fie și în rândul părinților. 9 din 10 părinți chestionați au afirmat faptul că sistemul educațional din țara noastră nu este pregătit pentru susținerea orelor în mediul virtual. Ce împiedică însă sistemul educațional din România să susțină cursurile în mediul online într-un mod eficient?

Unul dintre cele mai discutate motive este lipsa accesului la condiții optime de învățare la distanță, a multor elevi din România, în special în mediul rural. Mai exact, așa cum am văzut și în perioada de stare de urgență, mulți elevi nu au avut posibilitatea de a participa la cursuri, din lipsa unui dispozitiv electronic care să permită studiul (laptop sau tableta) sau chiar mai rău, din lipsa accesului total la internet.

De asemenea, imposibilitatea de a susține pentru o perioadă mai îndelungată cursurile școlare în mediul online apare și ca urmare a lipsei adaptării sistemului educațional la evoluția tehnologiei și la interesele și nevoile reale ale elevilor.

În timp ce alte sisteme educaționale au integrat cu succes instrumentele și platformele digitale pentru a transmite informația mai rapid și mai eficient elevilor, în România, puține resurse educaționale, care pot ajuta profesorii să susțină cursurile, se află și în mediul online.

Așadar, transferarea tuturor informațiilor și resurselor educaționale pentru predarea materiei, din mediul offline în mediul online, devine o misiune foarte grea pentru profesori. Tot profesorii sunt cei nevoiți să descopere acum platformele care pot fi utilizate pentru a susține cursurile online, cum funcționează ele, cum pot transmite și primi temele pentru acasă, dar și cum pot evalua cunoștințele elevilor.

Cum putem reduce discrepanța?

Deși pandemia va trece și cursurile școlare vor reveni la normal, trebuie să privim această perioadă ca un test dur dat întregului sistem educațional, în care resimțim cu toții, elevi, profesori și părinți, consecințele neadaptării educației din România la tehnologie și evoluție, pe toate planurile. Școala românească are nevoie să integreze, treptat, noi metode de predare a materiilor, pentru reduce discrepanța tot mai mare dintre întreaga educație românească și interesele și nevoile unei noi generații pentru care tehnologia nu a fost niciodată o noutate și pentru care accesul rapid și eficient la informație face diferența.

“În perioada mai - iunie la Adfaber am avut momente în care am primit peste 200 de mesaje pe zi, de la profesori din toată țara, care solicitau suport sau conțineau întrebări cu privire la predarea lecțiilor online. În acest sens, echipa Adfaber a realizat ateliere pentru profesori și materiale care să îi ajute să predea online. Am văzut în același timp multe alte inițiative lăudabile din partea organizațiilor non-profit care îi ajută pe profesori dar și implicarea guvernului în dotarea cu tablete a elevilor", au declarat reprezentanții Adfaber.

Dar sunt încă multe lucruri de făcut și ele trebuie făcute în paralel pentru ca tot acest efort să conteze si să ducă educația un pas mai aproape de tehnologie.

Sunt nenumărate declarații ale părinților care spun că școala online a însemnat pentru copiii lor un mesaj pe Whatsapp o dată la 2 zile cu o poză după o pagină dintr-o carte, la care trebuiau să trimită tot pe Whatsapp rezolvarea exercițiilor.

O experiență inegală

Putem spune, deci, că nu toți elevii au beneficiat de aceeași experiență de învățare.  Înregistrarea lecțiilor de către profesori dedicați pentru fiecare obiect de studiu ar oferi pentru prima dată în istoria sistemului educațional românesc acces elevilor din întreaga țară la aceeași calitate a predării. Elevii din zone rurale sau zone defavorizate ar avea acces virtual la aceeași experiență de educație ca elevii din orașele mari.

În același timp, profesorii de la clase ar avea mai mult timp să pregătească lecțiile, să se conecteze cu elevii pentru a oferi explicații suplimentare și suport și nu ca să facă toți o muncă ce poate fi făcută o singură dată și bine.

Până la începerea cursurilor este încă timp ca profesori desemnați pe diverse domenii de specialitate să înregistreze lecții video, iar acestea să poată fi oferite online elevilor din întreaga țară.

Fiecare profesor pasionat de predare poate înregistra o lecție, iar după verificarea și validarea acesteia de către experți în educație, alți profesori de specialitate dar și de către elevi, ea poate ajunge la elevi imediat. Totodată ea poate fi actualizată și îmbunătățită imediat după ce copiii o parcurg, eliminând și problema manualelor vechi, neactualizare, neadaptate modului în care elevii au șansa să învețe astăzi.

Ministerul Educației a fost un partener al proiectelor implementate de Adfaber până acum, așa că și noi oferim suportul pentru implementarea cu succes a unui program care face primii pași reali către digitalizarea lecțiilor. Credem că realizarea unui astfel de program ar fi unul ce arată cu adevărat implicarea Ministerului Educației, la nivel practic, în actualizarea sistemului de educație românesc.

Pentru a face educație de precizie primul pas este digitalizarea”, concluzionează specialistul în comunicare.