Din cuprinsul articolului
De ce nu a fost oprit în fașă Al Doilea Război Mondial pe 26 august 1939? Incidentul de la Iablonkow putea să scutească omenirea de aproape 6 ani de conflict și milioane de oameni nu ar fi murit.
Perioada 26 august - 1 septembrie 1939 a rămas cumva îngropată în istorie sub impresia izbucnirii celui de Al Doilea Război Mondia.
26 august 1939 - Iablonkow
Incidentul a avut loc în noaptea de 25-26 august 1939, la Iablonkow. Atunci, Hiler dorise de fapt să declanșeze un atac asupra Poloniei, tocmai pentru a primi concesiile la care obligase Polonia. În ultimul moment, pentru că Anglia și Franța somaseră Polonia să nu mobilizeze armata, Hitler a anulat atacul în ultima clipă.
Unitatea de elită, Divizia Brandenburg, pregătită de șeful Abwehr, amiralul Wilhelm Franz Canaris, a simulat defectarea stației radio tocmai pentru a determina riposta Angliei, Franței care garantaseră frontierele Poloniei. În cele din urmă, tentativa lui Canaris de a preîntâmpina un război care putea fi pierdut de Germania, a căzut. Practic, Hitler decisese să profite de încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov pe 23 august 1939, adică să pună cât mai repede în aplicare măsurile din anexele secrete.
26 august 1939: Canaris vrea să-l contracareze pe Hitler și să salveze Germania
Incidentul de la 26 august 1939 a fost planificat de Wilhelm Canaris pornind de la ideea că Franța și Marea Britanie vor respecta garanțiile oferite Poloniei. A mizat pe faptul că Polonia va decreta mobilizarea generală. Asta, dacă atacul de la Iablonkow ar fi continuat, ar fi dus la demascarea atacului german. Evident, la activarea garanțiilor.
Evident, Hitler știa că dacă va începe invazia Poloniei, Stalin va acționa și el. Viziunile lui Hitler și Canaris erau diametral opuse. Hitler, deși știa de garanțiile anglo-franceze, era convins că Londra și Parisul nu vor riposta doar pentru polonezi. Canaris, evident, mai bine informat, știa că englezii și francezii mizau pe o replică dură, care să descurajeze, evident și URSS. Din păcate, Canaris n-a izbutit cu acțiunea lui de avertizare.
De ce Franța și Marea Britanie au jucat „la dublu”?
Și totuși, ce gândeau britanicii și francezii la 26 august 1939? Evident, sperau să se repete Munchen 1938! Adică Polonia să cedeze Orașul liber Gdansk/Danzig și Coridorul Polonez iar Hitler să aibă culoar deschis spre Prusia Orientală, germană din proprie inițiativă!. La finalul Primului Război Mondial, Polonia a primit o parte din Prusia Occidentală și provincia Posen. Așa au apărut Orașul liber Gdansk/Danzig și Coridorul Polonez. Prusia Orientală era o exclavă germană. Coridorul Polonez permitea Poloniei să aibă ieșire la Marea Baltică din 1919 și până în 1939. Numai că Franța și Marea Britanie nu puteau să forțeze Polonia. Doar îi oferiseră garanții!
Cumva, Hitler a înțeles capcana și a amânat pornirea războiului. Polonezii nu cedaseră și nici britanicii și francezii nu insistaseră ca Polonia să cedeze. Între timp, a decis alături de Heinrich Himmler să recurgă la o altă stratagemă! Să lase să se înțeleagă faptul că Polonia a ataca Germania. Incidentul, petrecut la o săptmână după cel de la Iablonkow, a rămas în istorie, drept Incidentul de la Gleiwitz.
