Un cutremur puternic a avut loc, marți spre miercuri noaptea, în România. Seismul a avut o magnitudine de 5.3 pe scara Richter şi s-a produs în jurul orei 1.20, fiind simțit în București şi alte zone din estul şi sudul României. Directorul științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a fost întrebat de ce cutremurele puternice par a se produce mereu noaptea.

"Poate să fie şi pur întâmplător. Există o anumită fluctuaţie, de multe ori apar mai multe primăvara, toama, iarna, mai puţin vara. N-ar fi exclus să fie o altă influenţă, dar principalul motor si principala cauza a cutremurelor rămâne tot tectonica. Toate fenomenele secundare, astronomice, meteorologice, variatii de tot genul nu sunt cele care determină producerea cutremurelor mari'', a explicat Radulian la România TV.

Oamenii de ştiinţă au analizat îndelung producerea unui cutremur şi au căutat să explice inclusiv de ce cutremurele s-ar produce mai ales după căderea serii.

Savanţii au constatat că scoarţa terestră nu este nici netedă şi nici continuă. Crăpături adânci care ajung până la mantă fragmentează litosfera în mai multe plăci tectonice. Plăcile tectonice sunt mobile, ele deplasându-se pe suprafaţa mantalei cu 3-4 cm/an. În timpul deplasării plăcilor tectonice, acestea inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Acestea se vor ciocni iar placa mai grea va intra sub placa mai uşoară, se va afunda în mantaua Pământului şi se va topi. Acest proces se numeşte subducţie. Crăpătura scoarţei pe unde placa pătrunde în manta se numeşte fosa. Un astfel de proces a avut loc chiar în noaptea de 28 decembrie. Două plăci tectonice s-au izbit şi astfel, a rezultat cutremurul de 5, 3 pe scara Richter.

Prin cartografierea şi observarea periodică a activităţii seismice se pot identifica zonele seismice şi frecvenţa cutremurelor, dar în prezent nu există nicio metodă ştiinţifică de predicţie a momentului producerii unui seism. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare a cutremurelor. O altă metodă de observare a mişcării pământului este trimiterea unor semnale de pe sateliţi la diferite staţii de recepţie terestre.

Aşadar, toate cercetările nu au reuşit să scoată la lumină momentul exact al producerii unui cutremur, însă este cert că plăcile tectonice au activitate de mişcare activă. Este încă un adevărat mister de ce majoritatea cutremurelor se produc noaptea, dar oamenii de ştiinţă caută cu mare interes răspunsul la această întrebare. Chiar şi aşa, aceştia au dezlegat multe mistere privind producerea cutremurelor.

 

 

Normal 0

false false false

EN-US X-NONE X-NONE

MicrosoftInternetExplorer4

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin;}

"Poate să fie şi pur întâmplător. Există o anumită fluctuaţie, de multe ori apar mai multe primăvara, toama, iarna, mai puţin vara. N-ar fi exclus să fie o altă influenţă, dar principalul motor si principala cauza a cutremurelor rămâne tot tectonica. Toate fenomenele secundare, astronomice, meteorologice, variatii de tot genul nu sunt cele care determină producerea cutremurelor mari'', a explicat Radulian la România TV.

Oamenii de ştiinţă au analizat îndelung producerea unui cutremur şi au căutat să explice inclusiv de ce cutremurele s-ar produce mai ales după căderea serii.

Savanţii au constatat că scoarţa terestră nu este nici netedă şi nici continuă. Crăpături adânci care ajung până la mantă fragmentează litosfera în mai multe plăci tectonice. Plăcile tectonice sunt mobile, ele deplasându-se pe suprafaţa mantalei cu 3-4 cm/an. În timpul deplasării plăcilor tectonice, acestea inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Acestea se vor ciocni iar placa mai grea va intra sub placa mai uşoară, se va afunda în mantaua Pământului şi se va topi. Acest proces se numeşte subducţie. Crăpătura scoarţei pe unde placa pătrunde în manta se numeşte fosa. Un astfel de proces a avut loc chiar în noaptea de 28 decembrie. Două plăci tectonice s-au izbit şi astfel, a rezultat cutremurul de 5, 3 pe scara Richter.

Prin cartografierea şi observarea periodică a activităţii seismice se pot identifica zonele seismice şi frecvenţa cutremurelor, dar în prezent nu există nicio metodă ştiinţifică de predicţie a momentului producerii unui seism. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare a cutremurelor. O altă metodă de observare a mişcării pământului este trimiterea unor semnale de pe sateliţi la diferite staţii de recepţie terestre.

Aşadar, toate cercetările nu au reuşit să scoată la lumină momentul exact al producerii unui cutremur, însă este cert că plăcile tectonice au activitate de mişcare activă. Este încă un adevărat mister de ce majoritatea cutremurelor se produc noaptea, dar oamenii de ştiinţă caută cu mare interes răspunsul la această întrebare. Chiar şi aşa, aceştia au dezlegat multe mistere privind producerea cutremurelor.