Când li se cere să-și estimeze propria inteligență, majoritatea oamenilor vor spune că sunt peste medie, chiar dacă aceasta este o improbabilitate statistică. Totuși bărbații au tendința să creadă că sunt mai strălucitori, în timp ce femeile sunt mai modeste. Un nou studiu explică și de ce se întâmplă acest lucru.

Modul în care ne prezentăm este o părtinire cognitivă normală, sănătoasă și se extinde la orice trăsătură dezirabilă din punct de vedere social, cum ar fi onestitatea, capacitatea de a conduce și așa mai departe. Acest model este atât de comun încât este cunoscut sub numele de „efectul peste medie”.

Într-un studiu recent, s-a descoperit că cei mai puternici predictori ai supraestimării IQ-ului sunt sexul biologic și genul psihologic. Atât bărbații, cât și femeile consideră că a fi născut bărbat și a avea trăsături masculine puternice este asociat cu o imagine de sine intelectuală „umflată”.

Mândrie masculină, umilință feminină

În ciuda tendinței generale a oamenilor de a-și supraestima propria inteligență, indivizii variază. Unii se îndoiesc de capacitatea lor intelectuală, în timp ce alții își supraestimează cu mult talentele. În general, totuși, atunci când sunt rugați să-și estimeze IQ-ul, bărbații cred că sunt mult mai strălucitori decât sunt, în timp ce estimările femeilor sunt mult mai modeste.

Nu există diferențe reale în funcție de gen din punctul de vedere al IQ-ului. Cercetările în psihologie și inteligență sunt fără echivoc: bărbații și femeile nu diferă în ceea ce privește IQ-ul real. Nu există „sex mai inteligent”.

Din punct de vedere istoric, se credea că femeile sunt inferioare din punct de vedere intelectual, deoarece aveau craniile puțin mai mici. După aceeași logică, inteligența unui elefant o depășește pe a noastră! Mai mare nu este neapărat mai bine când vine vorba de dimensiunea creierului.

Diferențele de gen în ceea ce privește stima de sine ar putea fi, de asemenea, un factor important, deoarece persoanele cu o stimă de sine mai ridicată tind să vadă mai pozitiv toate aspectele vieții lor (inclusiv capacitatea intelectuală). Fetele și femeile își evaluează stima de sine generală semnificativ mai scăzută decât băieții și bărbații. Această diferență apare la începutul adolescenței.

Ce s-a descoperit în studiu?

În studiu, le-a fost cerut participanților să-și estimeze IQ-ul după ce au fost informați despre modul în care este punctată inteligența. Scorul mediu este de 100 de puncte. Li s-a arătat participanților că două treimi (66%) dintre oameni au punctat în intervalul între 85 și 115 de puncte pentru a le oferi un cadru de referință pentru estimări.

Eșantionul nostru a raportat un scor mediu de IQ de 107,55 puncte. Acest lucru a fost ușor peste medie, așa cum era de așteptat. În primul rând, s-a examinat acuratețea judecăților lor, deoarece o posibilitate ar putea fi pur și simplu ca un gen (bărbați sau femei) să aibă estimări complet nerealiste ale capacității.

Bărbații și femeile din eșantion au fost destul de consecvenți în ceea ce privește acuratețea lor. Diferența a fost că scorurile bărbaților au fost mai des supraestimări, iar scorurile feminine au fost mai des subestimări. A existat, de asemenea, o contribuție puternică a stimei de sine generale la imaginea de sine intelectuală a participanților. După cum s-a menționat mai sus, bărbații raportează o stimă de sine mai mare decât femeile.

De ce contează acest studiu?

Psihologii educaționali acordă atenție imaginii intelectuale, deoarece este adesea o profeție care se auto-împlinește: când crezi că nu poți, nu o vei face.

Când fetele își subevaluează inteligența la școală, tind să aleagă conținut de curs mai puțin provocator – în special în știință, tehnologie, inginerie și matematică (subiectele STEM). Aceste decizii le limitează educația și alegerile de carieră după școală.

Nu ar fi frumos dacă, ca părinți, educatori și societate, am putea construi încrederea fetelor și tinerelor la un nivel în care acestea să creadă în propriile forțe și să fie libere de îndoieli?