CNADNR caută erorile care au găurit asfaltul, dar susţine că "reţeta" nu e greşită.
Carosabilul de pe porţiunea drumului naţional 7 cuprinsă între Nădlac şi Sebeş a început să crape la un an după ce a fost reabilitat. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) susţine că "reţeta" covorului asfaltic nu a fost greşită şi spune că nu ştie încă de ce a apărut fenomenul, cu toate că a trecut mai bine de un an de la primele cratere formate pe drumul reabilitat cu 615 milioane de lei.
Asigurări pentru ministru
DN 7 asigură cel mai mare volum de trafic din Banat şi Transilvania, fiind principala rută de transport rutier a României spre şi dinspre Europa Centrală şi de Vest. În lunile de vară, între Deva şi Orăştie, circulă peste 40.000 de vehicule pe zi. Drumul a fost reabilitat în 1997-1998, iar prin 2005 începuse să dea "semne de oboseală". Dorinel Umbrărescu îl asigura, în septembrie 2007, pe ministrul transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, că, vreme de 10 ani, nu vor mai fi probleme cu asfaltul.
Umbrărescu e patronul firmei Spedition UMB, principala firmă care s-a ocupat de lucrare, alături de Tehnostrade şi de Iptana SRL Bucureşti, ultima ca proiectant. Problemele au început să apară încă din ianuarie 2010, la nici un an după ce fusese finalizată reabilitarea tronsonului Nădlac-Sebeş, lucrare ce a costat aproximativ 615 milioane de lei.
Mai întâi, au apărut gropi mari şi periculoase la intrarea în Deva dinspre Arad. În toamna anului trecut, gropile sau înmulţit împânzind porţiuni de kilometri întregi de drum. Aşa se face că, în ianuarie 2011, aproape că nu-ţi mai dădeai seama că circuli pe un drum reabilitat cu un an şi jumătate în urmă. Abia când vremea s-a mai înmuiat, în primăvara aceasta, constructorul a reuşit să facă reparaţiile necesare, dar gropi şi porţiuni vălurite continuă să apară.
CNADNR: Este un fenomen "surprinzător"
La începutul acestui an, responsabili din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Timişoara declarau neoficial pentru EVZ că, cel mai probabil, problemele apărute în stratul de uzură al drumului pleacă de la unul dintre elementele care au intrat în compoziţia asfaltului. Bănuiala lor era că reţeta asfaltului a fost greşită sau aplicată greşit. Afirmaţia era făcută însă sub rezerva unor expertize aflate încă de pe atunci în derulare la sediul central al CNADNR.
Compania însă nu poate oferi nici acum un răspuns clar: "Cauzele apariţiei gropilor în stratul de uzură - după o perioadă de exploatare mai scurtă decât cea în care acestea apar de obicei la îmbrăcăminţile rutiere bituminoase clasice - nu au fost stabilite până în prezent. Fenomenul a surprins atât beneficiarul, cât şi constructorul şi se află încă în analize pentru a putea formula concluzii pertinente. Reţeta pentru mixtura asfaltică nu a fost greşită. Aceasta a fost selectată dintre mai multe variante de dozare ale materialelor componente, în urma rezultatelor încercărilor de laborator", se arată în răspunsul oferit de CNADNR în urma întrebărilor adresate de EVZ.
În acelaşi răspuns, însă, conducerea companiei de drumuri arată, totuşi, că au fost prelevate şi supuse la analize şi teste de laborator mai multe probe din mixtura asfaltică de uzură "pentru determinarea eventualelor erori". Compania precizează că tronsonul DN 7 dintre Nădlac şi Sebeş se află încă în garanţie, lucrările de reparaţii necesare fiind efectuate de constructor pe cheltuiala acestuia. "La recepţia finală, lucrarea trebuie să se prezinte în mod corespunzător din punct de vedere calitativ", se mai arată în răspunsul CNADNR.
Recomandările noastre
