Creierele bărbaţilor sunt diferite de cele ale femeilor, aceste diferenţe sunt „din naştere” sau apar ulterior, sub influenţa unor factori exteriori?
În jurul acestor întrebări, lumea specialiştilor s-a împărţit în tabere. Una susţine că deosebirile dintre bărbaţi şi femei în ceea că priveşte gândirea şi comportamentul au rădăcini biologice, în vreme ce alta afirmă, cu tot atâta convingere, că aceste deosebiri sunt determinate de factori sociali.
Carte de succes
Problema diferenţelor acestor deosebiri dintre sexe a fost tratată, între altele, într-o carte de mare succes, scrisă de Allan Pease şi Barbara Pease şi intitulată „Why men don’t listen and women can’t read maps”. La noi, cartea a apărut cu titlul „De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile se uită în oglindă”. Ca urmare a înzestrărilor lor naturale, femeile, în general, se descurcă mai bine în activităţi ce presupun ascultare, descifrarea emoţiilor altora, exprimarea propriilor emoţii, în vreme ce bărbaţii - tot în general, nu fiecare bărbat în parte – se descurcă mai bine când e vorba despre orientare în spaţiu, repararea a tot felul de lucruri, etc.
Pentru a preveni eventualele acuze de sexism, în cartea lor autorii au explicat amănunţit că aceste deosebiri nu implică în niciun fel ideea inferiorităţii vreunuia dintre sexe; că nu e vorba de faptul că femeile, în general, ar fi nepotrivite pentru anumite meserii sau că bărbaţii ar fi inferiori în ceea ce priveşte anumite capacităţi; că este vorba despre rezultate valabile statistic (cu alte cuvinte, nu absolut orice femeie este mai puţin pricepută decât oricare bărbat la citirea unei hărţi) şi că trebuie făcută o deosebire netă între identitate şi egalitate. Egalitatea de şanse şi de statut este un fapt social, cultural, politic, pe când problema identităţii este una de ordin biologic. Femeile şi bărbaţii trebuie să fie egali, dar nu sunt identici!
Recomandările noastre
