Petreceri pe malul mării până la răsăritul soarelui, băi cu nămol, plaje pentru nudişti, un peisaj odihnitor, preţuri mici, dar şi multă mizerie şi servicii de o calitate îndoielnică. Acestea sunt câteva dintre experienţele turiştilor străini care au venit pe litoralul nostru în această vară.

Deşi suedezii care ne vizitează sunt tot mai puţini, încă nu i-am pierdut pe toţi. Andreas din Suedia a ajuns în Vama Veche alături de un prieten după ce o cunoştinţă i-a recomandat localitatea din sudul litoralului. Îmbrăcat într-un tricou negru, cu un tatuaj pe braţul stâng, tânărul de 31 de ani stă cu tălpile goale pe o bancă de lemn din curtea hostel-ului unde este cazat alături de un amic al său. Fumează. Deşi este în vacanţă, are ochii roşii de nesomn, iar curând îi ascunde în spatele unor ochelari fumurii. Nu pare deloc odihnit. E şi normal, dacă numărăm sticlele de bere aliniate cu grijă lângă el. „Nu ştiam că aici se ascultă rock. A fost o surpriză plăcută”

Din cele zece zile în România, cinci şi le-a petrecut în Vamă. Pentru Andreas, aflat pentru prima dată pe meleagurile noastre, prima impresie a fost că infrastructura este mai bună decât se aştepta.

„Am auzit că e un loc bun pentru petreceri şi am auzit că vom cunoaşte români, nu străini. Noaptea e un loc de petreceri grozav. Nu ştiam că aici se ascultă muzică rock. Asta a fost o surpriză plăcută”, spune Andreas despre atmosfera din Vama Veche.

Aşa că noaptea au petrecut pe plajă până dimineaţa, iar ziua au dormit până după prânz: „Suntem în vacanţă după un job unde avem multe de făcut. Aici mâncăm, stăm, ne odihnim. În principiu, ne relaxăm”.

Mâncarea nu prea a fost însă pe placul lor: „Nu prea ne-am obişnuit cu mâncarea de aici. Ca să fiu sincer, nu sunt sigur ce am mâncat pentru că meniurile sunt în română”.

Andreas a fost şi în Bulgaria, iar acolo a stat la un hotel. Litoralul bulgăresc i s-a părut mult mai curat, dar suedezul spune că el caută altceva: „În Bulgaria, unii dintre angajaţi vorbeau suedeza. E mai curat pe plajă în Bulgaria, dar bineînţeles că le curăţă pentru turişti. Pe noi nu ne interesează asta foarte mult: aici este mult mai autentic şi îmi place mult mai mult. Oamenii sunt foarte drăguţi, sunt prietenoşi”.

Deşi pare mult pentru o destinţie precum Vama Veche, unde unii tineri vin adesea cu un buget minuscul, Andreas şi prietenul său au cheltuit, în patru zile, 415 euro: „Aproape nimic”, zice el.

„E dezgustător că oamenii se aliniază şi urinează în mare când petrec noaptea”

Americanii David şi Jeanelle, aflaţi în România ca voluntari ai Peace Corps (predau engleza la licee din Iaşi şi din Galaţi), au venit în Vama Veche pentru trei zile, la un sfârşit de săptămână. Şi ei se află sub vraja micului sat de la malul mării: „Vama Veche are o reputaţie formidabilă: e foarte ieftină, oamenii sunt foarte relaxaţi, e muzică foarte bună, ai voie cu alcool pe plajă, ai voie să îţi pui cortul pe plajă, poţi să faci foc de tabără, nu sunt reguli”, spune tânărul de 26 de ani.

„E foarte frumos şi relaxant. Am înotat, am dansat, am băut. În această dimineaţă era foarte curată apă, dar apoi s-a umplut de alge”, spune şi Jeanelle, în vârstă de 25 de ani.

Singurul lucru care nu le-a plăcut este un efect al petrecerilor îndelungate cu alcool: „Cred că e destul de dezgustător că oamenii se aliniază şi urinează în mare când petrec noaptea”, crede David.

În Vama Veche vin din ce în ce mai mulţi turişti străini, spune Gabi, proprietarul unui hostel: „S-a auzit de brandul de Vama Veche, a prins afară. În două luni de zile am avut 50 de străini cazaţi”.

Însă ghidurile de călătorie nu prea includ această destinaţie sau dacă o includ, au adesea informaţii eronate. De exemplu, o familie de suedezi cu doi copii a venit în Vamă foarte reticentă. „După două zile au venit la mine cu un catalog Michelin şi ce scria acolo despre Vama Veche? Că e o staţiune unde se face nudism, că nu există niciun fel de facilităţi şi le recomandau suedezilor să evite să rămână în Vama Veche. Cetăţeanul a spus: „Domne’, cum e posibil să ne dezinformeze în halul ăsta? Că nu e adevărat nimic din ce scrie aici””, povesteşte Gabi.

Personalul hotelier „are probleme cu limba engleză”

Mai la nord, Leon şi Neo din Singapore au fost destul de dezamăgiţi de zilele petrecute în Eforie Nord. Au prins zile ploioase şi au stat mai mult în hotel deoarece în afară de plajă nu prea existau alte variante de petrecere a timpului.

Singaporezii de origine chineză au venit în România în interes de serviciu: lucrează pentru o companie ce comercializează acvarii şi au avut o expoziţie în Bucureşti. Apoi au ajuns în Eforie Nord pentru a vizita câţiva clienţi.

Leon (stânga) şi Neo, au stat două zile în Eforie Nord

Experienţa a fost plăcută, spune Leon, doar că cei doi s-au cam plictisit în cele două zile: „E foarte romantic locul, e linişte. Nu e foarte multă activitate aici, nu prea e nimic de făcut. Ne-am plimbat şi am venit să ne culcăm. Poate că ceva divertisment lipseşte. Ne aşteptam să fie ceva mai multă activitate. Oamenii de aici se culcă devreme, nu prea sunt petreceri”.

Cei doi au fost mulţumiţi camera de la hotel, iar oamenii au fost prietenoşi cu ei. Însă comunicarea a scârţâit: „Serviciile sunt OK, dar că au probleme cu limba. Nu toţi ştiu să vorbească limba engleză”, spune Leon. Nici mâncarea nu le-a plăcut prea mult şi au evitat micii, sarmalele şi mămăliga: „Mâncarea e puţin cam sărată. Aici ai doar sare şi piper, la noi ai tot felul de sosuri, chili etc”. Iar traficul e adesea haotic: „Traficul e mai complicat, toţi merg repede, sunt multe gropi”, completează Leon.

Elveţienii de la Techirghiol: „Ne-a atras că putem face băi în pielea goală”

Problema infrastructurii şi a ambianţei neîngrijite a fost observată şi de cuplul de elveţieni Silvie şi Wernau Ernst, aflaţi în vacanţă la Techirghiol alături de sora lui Wernau, Ruth Sioger.

Silvie a venit în urmă cu 28 de ani în Eforie Nord alături de mama ei, bolnavă de reumatism. Atunci a făcut împachetări cu nămol, iar boala a dispărut. „Mama ei a fost vindecată pentru toată viaţă”, spune Ruth, în vârstă de 66 de ani. „Şi noi am îmbătrânit un pic, avem problemele noastre şi Silvie s-a gândit că poate băile cu nămol ne-ar face bine”.

După ce au luat decizia de a veni în Eforie, au găsit informaţii destul de sumare pe Internet despre tratamentul cu nămol: „Aş fi dorit explicaţii despre valoarea acestui nămol, despre compoziţia lui chimică”, arată Wernau, de 63 de ani.

După ce au stat o săptămână în Eforie Nord, la un hotel bun, dar destul de scump, cei trei eleveţieni s-au mutat în Techirghiol şi s-au cazat în casa unui preot din localitate, la un preţ de trei ori mai mic. „Eforie Nord e foarte turistică, e aglomerată. E turism de masă. Noi căutăm sănătate, frumuseţea naturii. În Techirghiol e mult mai intim decât la Eforie Nord”, spune eleveţianul. „E aşa de liniştitor când te uiţi peste coline. E odihnitor, face bine la suflet”.

„Ce ne-a atras e faptul că putem face băi în pielea goală. Aici e fantastic: stăm toţi împreună şi ne simţim bine între aceşti oameni. Fiecare îl ajută pe altul să se ungă pe spate cu nămol. Mă simt liberă, e aşa de grozav, mă simt ca un copil. Acum mă ung cu nămol, dar în copilărie îmi ziceau mereu: „Să nu te murdăreşti””, povesteşte Ruth.

„Poţi să faci ceva pentru sănătatea ta, într-o atmosferă frumoasă. Şi ne simţim în siguranţă aici”, spune şi Wernau.

„E o ruşine: va trebui să le spun prietenilor de gunoi”

În schimb, au fost foarte neplăcut impresionaţi de mizeria de pe malul lacului. „E aşa de păcat. Zona e frumoasă, ar trebui să o cureţe mereu. E o ruşine: tot gunoiul în jurul lacului. Ne place natura de aici, dar va trebui să le spun prietenilor de gunoi. Elveţienii nu ar veni aici din nou. Noi ştim cât de bine face nămolul, dar eu nu am cu ce să-mi conving prietenii să vină aici”, spune dezamăgit Wernau.

Pe plaja de la nudişti din Techirghiol a văzut o mulţime de chiştocuri de ţigări, deşi la doi metri erau coşuri de gunoi, iar la o terasă a rămas surprins când un domn în vârstă a aruncat conţinutul paharului sub masă: „Dacă ai un loc ca Techirghiol, ar trebui protejat. E ca un diamant. Ai putea să faci treabă, e o afacere uriaşă. Omul trebuie să aibă acest interes, ca să fie mai plăcut”.

Şi în Eforie Nord au remarcat lucruri care nu erau în ordine: multe gropi, guri de canal neacoperite, drumuri costiere pe unde trebuie să fii foarte atent unde pui piciorul.

Totuşi, cei trei elveţieni spun că vor mai veni la Techirghiol şi speră ca situaţia staţiunii să se îmbunătăţească: „Noi avem această dorinţă să fie mai aranjat. Să rămână, într-un fel, simplu, dar mai aranjat”, explică Ruth, şi completează că nu se referă la o dezvoltare a staţiunii, deoarece le place intimitatea şi faptul că aici vin oameni obişnuiţi, ci doar la o „ordonare” a ei.

„Aici vin şi oameni simpli, din toată societatea. Dacă asta ar putea rămâne, ar fi grozav. Că dacă nu rămâne simplu, oamenii obişnuiţi nu mai pot să vină şi sănătatea le trebuie şi lor. Eu vă felicit că aveţi această bogăţie şi sper să reuşiţi să o menţineţi. E un dar de la mama natură”, spune Ruth. Despre petrecerile fără sfârşit din Costineşti: „În Olanda nu e posibil. Sunt o mulţime de reguli stricte”

Aşa cum se întâmplă în Vama Veche, şi în Costineşti vin turişti străini tineri, care au auzit de petrecerile libere de aici. Tomas Damen, de 22 de ani, din Amsterdam, a sosit la Costineşti alături de zece prieteni pentru a petrece trei-patru zile. După ce a călătorit anul trecut prin Europa de Est şi a vizitat oraşele mari precum Bucureşti, Cluj, Braşov, a vrut să se ducă în Mamaia.

Tomas Damen (dreapta) şi unul dintre prietenii care l-au însoţit în Costineşti

Însă cineva i-a recomandat Costineştiul, despre care însă nu a găsit nimic în ghid. „Şi a fost incredibil. Am petrecut toată noaptea”, îşi aminteşte Tomas. Cel mai mult i-au plăcut „vremea bună” şi „oamenii nebuni”, aşa că a venit şi în acest an.

A fost şi în Vama Veche: „Când am văzut atâtea tricouri negre şi muzica rock, am zis că nu e genul meu de loc. Noi ascultăm house. Apoi am văzut totemul de pe plajă, cu o singură lumină pe toată plaja, în vârful totemului. Şi toată lumea petrecea în jurul stâlpului. Totul era mult mai relaxat decât aici”.

În Costineşti, care i-a plăcut mai mult decât Vama, s-a dus în cluburi cu muzică house şi în discotecile de pe plajă. E foarte încântat că aici e „muzică 24 de ore din 24”: „În Olanda, aşa ceva nu e posibil. Sunt o mulţime de reguli stricte. Aici poţi să petreci liber în fiecare noapte”.

În plus, Costineştiul este foarte ieftin pentru ei: „O bere e aici trei lei, în Amsterdam e cinci euro. E o mare diferenţă”.

Însă nimeni nu ştie în Olanda de Costineşti, spune Tomas: „Dar le place foarte tare când vin aici. Când căutam pe Google, nu era nimic în engleză, totul era în română. Oamenii de aici nu văd foarte mulţi turişti străini. Când vorbeam pe stradă în olandeză, se uitau uimiţi”. Aşa că Tomas s-a gândit că ar putea să înceapă o afacere în Olanda prin care să aducă turişti olandezi tineri la mare în Costineşti. „Ospătarii şi chelneriţele de aici nu zâmbesc”

În schimb, Mamaia este aleasă ca destinaţie de vacanţă mai mult de către turiştii străini care vin alături de familie. Germanul Dominik Lange, de 21 de ani, a venit în Mamaia pentru o vacanţă de două săptămâni, într-un grup de zece persoane, alături de rude şi prieteni. Anul trecut a fost în Neptun: „Apoi am auzit că în Mamaia sunt mai multe petreceri în weekend şi am ales acest loc. Ne place, e frumos aici, sunt plaje curate. Aici e o plajă mai bună decât în Neptun”.

Dominik Lange (stânga), pe o terasă din Mamaia Stau la un hotel de trei stele şi sunt mulţumiţi de servicii şi de camere. Au încercat să mănânce la cât mai multe terase şi restaurante din Mamaia, altul în fiecare seară. Micii le-au plăcut în mod special: „Am fost în Sighişoara anul trecut. Ce mâncare ne-a plăcut în Sighişoara am încercat şi aici”, spune Dominik.

Singurul lucru care nu i-a plăcut a fost că personalul de la terase şi restaurante i-a tratat cu destul de multă răceală: „Ospătarii şi chelneriţele de aici nu zâmbesc. Dacă mănânci undeva se uită de parcă au o problemă cu tine”.

FOTO: Andreea Dogar