La începutul lunii decembrie, odată cu apariția rezultatelor testelor PISA, Educația a fost din nou aruncată în aer. Atunci a ieșit la iveală faptul că țara noastră are cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la aceste teste. Conform datelor, procentul de analfabetism funcțional a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%.

Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OCDE. De cealaltă parte, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire. Asta înseamnă că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.

Factorii care prezic înțelegerea unui text

Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, a explicat într-un material publicat pe edupedu.ro ce este într-adevăr analfabetismul funcțional. „Abilitatea copiilor de a înțelege un text este un construct complex care este prezis de doi factori principali: abilitatea de a decoda – a citi automatizat și abilitățile lingvistice. Pentru a crește performanța elevilor la teste care evaluează înțelegerea textului citit, trebuie să îmbunătățim abilitatea copiilor de a decoda automatizat și abilitățile lor lingvistice”, este de părere psihologul educațional. În acest context, Dacian Dolean dă următorul exemplu: „dacă îi citești unui copil o poveste și îi adresezi întrebări referitoare la conținutul acesteia, e posibil să poată să-ți răspundă corect, însă dacă îi ceri să citească povestea și să răspundă la aceleași întrebări, probabil performanța copilului nu va fi la fel de bună din cauză că nu decodează (citește) automatizat”.

Soluțiile unui specialist

Dacian Dolean explică ce măsuri ar trebui luate pentru a se evita o astfel de situație în viitor. „Să se dezvolte programe de intervenție timpurie pentru dezvoltarea abilităților de decodare automatizată la copiii cu risc, cu accent pe zonele dezavantajate din România. Să se sprijine cadrele didactice care lucrează în medii defavorizate prin programe eficiente de formare a profesorilor de a lucra diferențiat și alocarea de resurse suplimentare (profesori de sprijin bine pregătiți, clase cu un număr mai mic de elevi). Să se piloteze programe de intervenție care să testeze eficiența dezvoltării abilităților lingvistice, ancorate în literatura științifică”.

Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii - cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

 

Primele măsuri ale Ministerului Educației

În urma unei întâlniri dintre ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, cu experți și specialiști în educație, au fost convenite primele măsuri: ➢ Instituirea unui mecanism de funcționare a grupului de lucru și a unui mandat formal din partea Ministerului Educației și Cercetării ➢Accesul cercetătorilor la baza de date PISA, cu respectarea condițiilor de confidențialitate, pentru creșterea capacității cercetării din domeniu în România ➢ Finalizarea Raportului Național PISA 2018 până la 1 martie 2020 ➢ Grupul de lucru va dezvolta un plan de acțiuni cu măsuri pe termen scurt, până la următorul exercițiu PISA și propuneri de măsuri pe termen lung.

Participanții au subliniat că: - rezultatele PISA 2018 puteau fi anticipate și sunt un indicator suplimentar al problemelor persistente din sistem (referitoare la calitate, dar mai ales la echitate) - este nevoie de măsuri de sprijin integrate, care nu se pot limita la intervenția educațională - PISA 2018 poate fi oportunitatea de prioritizare și implementare a unor măsuri concrete de investiție acolo unde este cea mai mare nevoie.