Presa acordă tot mai mare încredere informaţiilor pe care le află de pe site-urile de socializare. De-a lungul timpului, această practică s-a dovedit a fi păguboasă în unele cazuri, cum au fost cele în care presa internaţională a preluat informaţia că Fidel Castro ar fi murit.
Un profesor din Italia le-a jucat mai multe farse jurnaliştilor din lumea întreagă, publicând informaţii false de pe diferite conturi de Twitter. El a vorbit pentru The Guardian despre motivele care l-au împins să facă aceste gesturi. Tommaso De Benedetti, un profesor italian în vârstă de 43 de ani, a reuşit să păcălească presa în nenumărate rânduri, fie că era vorba de cea locală, fie că a indus în eroare marile instituţii media mondiale. El susţine că a jucat aceste farse tocmai pentru a atrage atenţia cât de uşor este să păcăleşti presa în zilele noastre. Deoarece “Twitter funcţionează foarte bine în cazul deceselor", după cum susţine profesorul Italian, el a anunţat mai întâi moartea Papei Benedict al XVI-lea de pe un cont de twitter făcut pe numele unui cardinal de la Vatican, ulterior a mai anunţat moartea regizorului spaniol Pedro Almodovar şi chiar a lui Fidel Castro. “Mijloacele social media sunt sursa de informaţii cel mai greu de verificat din întreaga lume, însă presa le crede din cauza nevoii de viteză", îşi mai motivează profesorul gesturile sale. El a convins de-a lungul timpului mai multe publicaţii să tipărească interviuri false cu scriitori renumiţi, pentru acelaşi motiv nobil şi nu pentru banii pe care i-ar fi încasat. Cel puţin aşa susţine. Unele cazuri din România par să îl contrazică pe profesorul Italian Poate cel mai renumit este cazul "înţepătorului din 41", căruia i-a fost publicată poza pe site-urile de socializare, ulterior preluată chiar şi de televiziuni şi ziare, ducând la răspândirea informaţiei printre bucureşteni şi prinderea persoanei vinovate. Media a acordat încredere poveştii publicate pe Facebook în acest caz şi site-ul de socializare s-a dovedit a fi o sursă credibilă. Un alt caz interesant din România, în care presa a dat încredere unei poveşti apărute pe aceleaşi site-uri cunoscute de socializare este cel al clonării maşinilor. O fotografie în care apăreau două maşini la fel şi cu numere identice a fost publicată pe Facebook, însoţită de o scurtă poveste în care un bărbat povestea cum la spălătorie a găsit o maşină cu acelaşi număr ca maşina sa. Şi atunci o parte din presă s-a grăbit să preia subiectul fără să facă o verificare amănunţită însă sursa s-a dovedit credibilă.
Cu toate astea, în România nu au existat cazuri de anunţuri false a deceselor unor vedete sau persoane de notorietate.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
