În mod evident relaţiile dintre Sfântul Scaun şi România sunt excelente, iar declaraţia a aruncat în aer Ministerul Afacerilor Externe. Lumea a început să clocotească şi în mod absolut normal ministrul a fost luat la întrebări.

De unde a apărut acestă pseudo-declaraţie din moment ce delegaţia română, diplomaţii prezenţi nu l-au auzit pe Sfântul Părinte sau pe cineva de la Vatican sau din anturajul acestuia să aducă vorba despre aşa ceva?

Decent nevoie mare, vaşnicul ministru – specialist în toate cele religioase – a încercat să dreagă busuiocul şi a aruncat pisica în curtea Nunţiului Apostolic, Excelenţa Sa Miguel Maury Buendia. Că el i s-ar fi confesat, că de fapt el ar fi şuşotit, bla, bla, bla.

Deşi tânăr şi deci aparent neexperimentat, ÎPS Miguel Buendia nu a căzut în capcana – trebuie să o spunem, destul de josnică – a ministrului Vlad Alexandrescu. Ambasadorul Vaticanului a declarat răspicat după ce a fost şi el luat la întrebări că „În urmă cu mai puţin de o lună am vorbit cu Papa. Ştiind că a fost invitat, l-am întrebat despre o posibilă vizită aici. Mi-a spus: «Aş vrea să vin. Sper ca lucrurile să decurgă bine, iar vizita mea să ajute la unitatea tuturor românilor». De aceea sper că această vizită va fi posibilă. Eu, ca ambasador al Papei, voi face tot posibilul şi voi lucra cu autorităţile, cu Biserica Ortodoxă, cu Biserica Catolică, pentru ca această vizită să aibă loc”.

La prima vedere nimeni nu pricepe ce s-a întâmplat cu ministrul Vlad Alexandrescu, care brusc face grave gafe diplomatice, se substituie autoriotăţilor competente, dă decizii, acuză, vorbeşte în numele Papei, poate cel mai respectat om de pe planetă!

În realitate acesta este, la fel ca alţii, manipulat în mod jenant de un mai vechi client, monseniorul Robu, arhiepiscopul şi mitropolitul Bisericii Catolice din România. O faţă bisericească despre care am scris în „Evenimentul Zilei” de peste circa 6 ani de zile în repetate rânduri. Un om cu reale apucături de iezuit care a reuşit să se protejeze în spatele Bisericii catolice şi pe care o foloseşte ca un paravan pentru a îşi rezolva diferentele personale.

Scandalul “Cathedral Plaza” este unul foarte simplu. Partea juridică nici nu o evoc pentru că vorbim despre procese în curs, însă trebuie să discutăm despre moralitate. În anul de graţie 1999 un dezoltator imobiliar a căzut la înţelegere cu Arhiepiscopul Robu să ridice o clădire în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice. Au şi parafat lucrurile! Pentru două etaje şi parcare monseniorul a devenit chiar un lobby-ist al clădirii pe lângă autorităţile statului. Şi ce frumos o lăuda…Toate bune şi frumoase numai că monseniorul s-a gândit că nu i-ar strica să ceară mai mult. Şi de aici scandalul. Micul Richelieu de Dâmboviţa a jurat să dărâme clădirea şi nu ezită să se folosească orice scop: vorbeşte despre Biserică pe care o pune în prim plan ca pe o platoşă, se foloseşte de influenţa pe care i-o dă inelul episcopal, etc…

Ministrul Vlad Alexandrescu a căzut şi el în plasa ţesută de tenacele arhiepiscop, ceea ce nu îl scuză însă.

Extrem de grav este că este folosit numele Papei în relaţia cu România. Şi asta pentru o meschinărie de cea mai joasă speţă! E păcat, monseniore!