Evenimentul Zilei > Social > DANIEL MORAR: Marii corupţi, pedepsiţi ca găinarii
DANIEL MORAR: Marii corupţi, pedepsiţi ca găinarii

DANIEL MORAR: Marii corupţi, pedepsiţi ca găinarii

Şeful DNA denunţă pedepsele extrem de mici prevăzute de noul Cod Penal şi „portiţele” care permit funcţionarilor şpăgari să scape nepedepsiţi.

„Indiferent că s-au furat 100 de lei ori 100 de milioane de euro pedeapsa este aceeaşi: de la 1-5 ani.” Aşa a concluzionat procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, într-un interviu acordat EVZ, în care se declară nemulţumit de proiectul noului Cod Penal.

El arată că, graţie acestuia, mulţi dintre cei trimişi în judecată de procurori pot scăpa nepedepsiţi. Potrivit unor estimări EVZ, numărul inculpaţilor aflaţi în această situaţie se ridică la aproximativ 100.

Mai mult, şeful DNA critică modul în care comisia de specialişti, reunită la Ministerul Justiţiei, a redactat proiectul legii care va sta la baza funcţionării justiţiei şi care, în opinia sa, nu respectă Convenţia ONU pentru corupţie. În fine, Morar induce ideea că statul român nu stăpâneşte atât de bine „fenomenul infracţional” încât să-şi permită pedepse de trei ori mai mici.

EVZ: Ce părere aveţi despre noul Cod Penal?
Daniel Morar:
Am reuşit să văd noile Coduri în faza de consultare publică. Codul de Procedură Penală mai amănunţit, pentru că au avut loc dezbateri ale comisiei chiar la DNA, prilej cu care au fost lă murite o serie de chestiuni. Pe Codul Penal, dezbaterea nu a fost însă una reală. Şi de aici şi problemele pe care noi le vedem în acest moment.

La ce probleme vă referiţi?
În privinţa cadrului anticorupţie ar fi câteva probleme mari. În primul rând, se vrea ca în Codul Penal să fie adunate mai multe infracţiuni reglementate acum în legi speciale, printre care şi in fracţi unile de corupţie. Examinând însă noul Cod Penal observăm că partea cea mai mare a acestor infracţiuni nu a fost preluată. Rezultatul este unul singur: vom avea dezincriminări care vor duce fie la achitare, fie la netrimiterea în judecată a celor care sunt acum în faza de urmărire penală.

La ce infracţiuni vă referiţi? Care sunt cele care nu se mai regăsesc în noul Cod Penal?
Spre exemplu, nu este preluat textul ce incriminează stabilirea cu intenţie a unor valori diminuate a bunurilor aparţinând în mare parte instituţiilor publice, cu ocazia diverselor proceduri, cum ar fi privatizarea, de către cei care au atribuţii de conducere, în scopul obţinerii de bani sau alte foloase necuvenite. Nu este preluat nici articolul care incriminează fapta unei persoane care – în virtutea funcţiei, a atribuţiei ori a însărcinării primite -, are sarcina de a supraveghea un agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a înlesni efectuarea unor ope raţiuni comerciale de către agentul economic privat, dacă fapta este de natură a-i aduce foloase necuvenite.

Din noul Cod Penal dispar conse cinţele deosebit de grave…
Într-adevăr, noul Cod nu mai incriminează abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave sau înşelăciunea cu aceleaşi con secinţe. În foarte multe dintre rechizitoriile procurorilor DNA se regăsesc infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În actuala legislaţie, consecinţe deosebit de grave înseamnă pagube mai mari de 200.000 de lei. Dacă se aprecia că această sumă este prea mică, pentru a determina caracterul deosebit de grav al unei fapte penale, se putea ridica pragul valoric la 1 milion de lei, de exemplu, însă nicidecum să nu se mai facă distincţie de regim sancţionator între o faptă simplă şi o faptă cu consecinţe deosebit de grave.

Ce credeţi că s-a dorit prin excluderea acestor infracţiuni?
Nu este un răspuns pe care să îl dau eu, dar se pune întrebarea dacă în acest moment statul român stăpâneşte fenomenul infracţional atât de bine încât îşi permite o relaxare atât de categorică a regimului sancţionator. Spun relaxare în sensul că reducem pedepsele de trei ori, ajungând de la maxime de 15 ani la maxime de 5 ani.

Cum comentaţi reducerea pedepselor şi, implicit, a termenelor de prescripţie?
S-a trecut în extrema cealaltă. În principiu, nu suntem împotriva reducerii pedepselor. Nu vedem neapărat un impediment în chestiunea aceasta. De la pedepse de 15 ani se ajunge la pedepse de 5 ani, cu un efect colateral: termenele de pre scripţie se reduc la jumătate. Efectul se va vedea, deoarece pe rolul instanţelor sunt foarte multe dosare în care au trecut deja cinci, şase, şapte ani de la data comiterii faptelor, astfel încât vor fi multe situaţii în care judecătorul va fi nevoit să dispună încetarea procesului. Soluţia era să nu scadă pedepsele atât de mult. Mai e de discutat şi eliminarea din noul Cod a pragului valoric. Astfel, indiferent că s-au furat 100 de lei ori s-au furat 100 de milioane de euro pedeapsa este aceeaşi: de la 1-5 ani.

"Acest Cod Penal a fost rodul muncii unor universitari, a unor judecători. Ce-i reproşez acestei Comisii constituite la Ministerul Justiţiei este că nu a avut în componenţă niciun procuror.",
Daniel Morar, procuror-şef al DNA


OPINIE

Nu se respectă Convenţia ONU împotriva corupţiei

Vi se pare neclară definiţia funcţionarului din textul ce incriminează luarea de mită?
Definiţia funcţionarului ca subiect al infracţiunii de corupţie generează într-adevăr confuzie. Se pune întrebarea dacă, odată cu înlă turarea noţiunii de funcţionar public din Codul Penal, mai este incriminată corupţia în mediul privat sau dacă mai este incriminată corupţia săvârşită de alte persoane, de pildă de persoane cu funcţii de execuţie. Pentru că, în acest moment, în Codul Penal este prevăzută corupţia săvârşită de agentul public sau de funcţionar. Funcţionarul este definit de actualul Cod Penal drept orice persoană care este salariată, adică are contract de muncă. Noul Cod Penal înlătură noţiunea de funcţionar public. În Convenţia de la Merida, care este Convenţia ONU împotriva corupţiei, se defineşte noţiunea de agent public şi nu înţeleg de ce s-a renunţat la ea în noul Cod Penal. Mai mult decât atât se incriminează fapta de luare de mită comisă de alte persoane. Termenul „alte persoane” este mult prea vag. Ce înseamnă? Alte persoane înseamnă alte persoane de cât cei cu funcţii de decizie sau ca re participă la luarea deciziilor? Alte persoane înseamnă doar acele persoane care activează în sectorul privat? Sau cuprinde ambele categorii.

Mai sunt şi alte probleme?
Am văzut o instituţie nouă în Codul Penal care nu s-a regăsit până acum în legislaţia românească, dar se regăseşte în legislaţia altor state. Este instituţia renunţării la aplicarea pedepsei şi este legată de individualizarea pedepsei în faza de judecată. Legea spune că, dacă judecătorul apreciază că o faptă prezintă o gravitate redusă şi că aplicarea pedepsei nu este oportună pentru cel în cauză, se poate renunţa. Noi nu respingem din start această instituţie. Dar ne între băm: este momentul să avem o asemenea instituţie în condiţiile în care legiuitorul nu exceptează nicio infracţiune – nici pe cele de corupţie, nici pe cele cu violenţă, nici pe cele de terorism sau crimă organizată? Oricum, pedepsele aplicate pen tru faptele de corupţie sunt prea mici. Acum, am introdus şi instituţia renunţării la pedeapsă, care nu atrage după sine nicio decădere, nicio interdicţie.

PĂREREA PROCURORULUI GENERAL

„Micşorarea limitelor de pedeapsă este discutabilă”

Opinia şefului DNA privind micşorarea pedepselor este împărtăşită şi de procurorul general al României, Codruţa Kovesi. „Este discutabilă oportunitatea de a se micşora limitele de pedeapsă, în contextul obligaţiilor asumate pentru combaterea corupţiei. (…) România este deja criticată de Comisia Europeană pentru aplicarea unor pedepse prea blânde persoanelor condamnate pen tru corupţie”, a explicat Kovesi pentru Hotnews. Spre exemplu:

  • abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani, în timp ce noul Cod Penal nu-l mai incriminează;
  • luarea de mită este pedepsită acum cu închisoare de la 3 la 15 ani, în timp ce prin noua lege pedeapsa maximă scade la 7 ani;
  • delapidarea este pedepsită în prezent cu închisoare de la 1 la 15 ani, iar potrivit Noului Cod Penal pedeapsa va fi cuprinsă între 2 şi 7 ani de puşcărie.

ÎNCĂ UN PAS

Codurile justiţiei, în parlament

Cele patru noi Coduri care stau la baza funcţionării justiţiei au intrat, ieri, în dezbaterea parlamentului. Alături de comisia parlamentară care analizează modificările aduse textelor de lege, la discuţii participă de această dată şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai Parchetului General, ai Consiliului Superior al Magistraturii şi ai societăţii civile. Autorităţile încearcă astfel să grăbească adoptarea Codurilor până la redactarea raportului final de ţară al Comisiei Europene, care ar urma să fie dat publicităţii în iunie.

Asta, în condiţiile în care, în ultima perioadă, multe dintre prevederile noilor legi au fost vehement criticate. Una dintre acestea este scăderea cuantumului pedepselor, la care face acum trimitere şi şeful DNA. Această măsură a fost explicată însă de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, prin faptul că „infracţionalitatea se reprimă prin prevenţie, depistare şi condamnare rapidă a celor care comit fapte penale, şi nu printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor”. (Amalia Derscariu)