Daniel Funeriu, despre religia în școli: Am început să mă gândesc și altfel

Daniel Funeriu. Sursă foto: Facebook

România. Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice l-au determinat pe Daniel Funeriu să împărășească cu internauții o experiență personală care l-a influențat în perioada în care a ocupat funcția de ministru al Educației.

Daniel Funeriu, despre schimbările pe care le dorea în Educație

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației în perioada decembrie 2009 - februarie 2012, a abordat cu hotărâre problema rolului religiei în sistemul educațional românesc. Într-o postare recentă pe rețelele de socializare, Funeriu a explicat că, în ciuda experienței sale personale, care l-a determinat să își exprime unele rezerve față de religie, a abordat subiectul cu o perspectivă mai largă și obiectivă. A povestit despre influența educației sale laice în Franța și despre conflictul său personal cu Dumnezeu, care i-a modelat opinia inițială. Totuși, a subliniat că, odată ajuns în funcția de ministru, a început să reflecteze asupra implicațiilor mai ample ale deciziilor sale.

În ceea ce privește reglementarea predării religiei în școli și prezența icoanelor în sălile de clasă, Funeriu a ajuns la concluzii care reflectau respectul său pentru moștenirea culturală europeană. El a menționat că, deși personal nu era favorabil unei influențe religioase în educație, a decis să nu interzică icoanele în școli. În opinia sa, aceste simboluri sunt parte integrantă a moștenirii culturale și religioase a Europei, conform Tratatului Uniunii Europene, și reprezintă un aspect al identității culturale naționale.

Daniel Funeriu a subliniat că deciziile sale în privința religiei și educației au fost fundamentate pe respectul față de moștenirea culturală, chiar dacă nu au fost întotdeauna în acord cu viziunea sa personală. În acest context, el a menționat că icoanele nu sunt doar simboluri religioase, ci și reprezentări ale valorilor și tradițiilor culturale, pe care a considerat că trebuie să le păstrăm în cadrul educațional. Această abordare reflectă complexitatea gestionării educației într-un context cultural și religios divers.

Moscova, apel disperat către Pentagon. Oamenii lui Putin, înspăimântați

Înghețata regală. Rețeta veche de câteva secole a Regelui Charles

Daniel Funeriu. Sursă foto: Facebook

Religia, un subiect profund

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a recunoscut că inițial era ferm în poziția sa de a reduce predarea religiei în școli, considerând că acest aspect nu ar trebui să facă parte din curriculumul educațional. Însă, în procesul redactării Legii 1, a început să aibă îndoieli privind dreptul său de a contrazice convingerile a milioane de familii care susțineau prezența religiei în școli. Confruntat cu aceste dileme, Funeriu a căutat opinii externe pentru a avea o perspectivă echilibrată, excluzând influențele personale și afinitățile pro sau contra Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

În căutarea unei perspective obiective, Funeriu a consultat un intelectual alsacian, cunoscut pentru implicarea sa în educație. Acesta, deși posibil ateu în viziunea sa personală, i-a oferit un argument convingător care a influențat profund decizia lui Funeriu. Intellectul alsacian a explicat că religia îndeplinește un rol esențial în umplerea spațiului spiritual al oamenilor, și că eliminarea sa din școli ar putea lăsa loc pentru ideologii mai puțin fundamentate, expunând generații întregi la influențe spirituale nesigure.

După această reflecție, Funeriu a decis să păstreze religia în școli, conform specificațiilor legale și constituționale. El a subliniat că legea nu poate contrazice Constituția, care stipulează că școlile trebuie să ofere materia religie conform specificului fiecărui cult, fără a o impune. Această decizie a fost, în esență, o reconciliere între convingerile sale personale și realitățile legale și culturale ale României, reflectând complexitatea administrării educației într-un context divers și pluralist.

Daniel Funeriu: Am început să mă gândesc la religie și altfel

Daniel Funeriu a precizat și de ce a decis să împărtășească cu internauții această experiență:

„Mi-a venit să scriu această postare după ce am citit în presa franceză și aici pe facebook despre bătaia de joc pe care organizatorii au administrat-o operei „Cina cea de taină” la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice.

De când am început să mă gândesc la religie și altfel decât în termeni primitivi (gen „pupători de moaște” versus „corporatriști”) am convingerea că arta își îndeplinește vocația când celebrează credințele oamenilor, nu când le batjocorește.

„E artă” nu e -cel puțin în lectura mea a lumii- un pretext de celebrarea a ceea ce e hâd în om (pentru că bătaia de joc la adresa creștinismului în fața întregii planete exact asta e, autoflagelare și celebrarea hidoșeniei). Da, libertatea în expresia artistică e uriașă, și așa trebuie să fie, dar nu orice libertate este și oportun de exprimat. De exemplu nu există legi împotriva prostiei. Nu există legi împotriva urâțeniei și nici o lege care să te împiedice să fii dizgrațios/dizgrațioasă. Există libertatea de a fi prost, urât, dizgrațios, există libertatea de a-ți distruge sănătatea. Libertăți pe care e, totuși, mai bine să nu le exercităm. Din păcate prea multă lume se consideră obligată să-și și exercite aceste libertăți. Care, culmea, nu au fost niciodată îngrădite și în numele exercitării cărora s-au întâmplat multe nenorociri”, a conchis Daniel Funeriu în postarea sa.