Cu ani in urma, la o emisiune TV, un intelectual dintre aceia "fini" se intreba retoric, pornind de la "Morometii" lui Marin Preda: - Pe cine ar putea sa intereseze stupidele dileme ale unui taran daca sa taie sau nu un salcam?
O intrebare, sa recunoastem, memorabila, mai intai prin gandirea limitata pe care o dezvaluie si apoi prin ignorarea senina a uriasului cerc de receptare. Primul volum din „Morometii” a aparut pana acum in aproape douazeci de editii, cu tot cu stupidele dileme ale personajului central. Se vede ca publicul larg le-a gustat, dupa cum critica literara profesionista a omologat romanul lui Preda ca o opera cu majuscula, neperisabila.
Ceea ce frapeaza, intr-adevar, la o noua lectura, este prospetimea unui text de mult intrat in canon si in referintele curente. Desi cunoastem bine istoria Morometilor, cum evolueaza sau involueaza personajele, modurile in care scena familiala si cea a satului interfereaza, descoperim, inca o data, ceva inedit, alte nuante din bogatul univers imaginat de prozator.
Un romancier realist nu „reda” realitatea, nu ne arata lumea din jur, ci o foloseste pe aceasta ca pe un material brut, prelucrandu-l si extragand din el o imagine proprie. De aceea, lecturile din unghi documentar, sociologic-istoric ale unor proze, sunt pline de capcane. Care dintre eroii romanului il exprima, oare, pe taranul roman? Lacomul Balosu sau revoltatul Tugurlan? Grosierul Paraschiv sau ironicul lui tata, Ilie Moromete? Ei sunt si raman atat de diferiti in lumea fictiunii incat nici macar la nivelul acesteia intregul nu poate fi definit prin insistenta asupra unui aspect „reprezentativ”.
Toti sunt reprezentativi si semnificativi, fiecare in felul sau, si extraordinarul talent epic al autorului se vede si din aceea ca ii lasa, abil, sa se caracterizeze singuri, prin ceea ce fac, vorbesc si gandesc. E aici o adevarata „Comedie taraneasca” (prozatorul avea in proiect o tetralogie cu acest titlu), gandita in descendenta balzaciana, dar respirand aerul prafos al campiei dunarene. In legatura cu acest roman rotund si exemplar, multi critici au pronuntat un cuvant greu si rar: capodopera.
Recomandările noastre
