„Voi prezenta de azi gradul de implementare a recomandarilor GRECO in diferite state ce sunt si membre UE, incepand cu Olanda.
Exercitiul este unul extrem de util pentru a intelege cat de diverse sunt sistemele de justitie ale statelor europene.

De asemenea, exercitiul este absolut necesar pentru cei ce vor sa inteleaga mai in profunzime, dincolo de slogane, ce inseamna in esenta si in concret un stat de drept si ca acesta nu poate si nu va putea fi niciodata incorsetat in sabloane rigide.

Voi incepe sirul prezentarilor rapoartelor GRECO cu Olanda, tara in care sistemul de justitie este vazut ca fiind unul dintre cele mai performante din Europa.

Exemplu este important si pentru ca raportul GRECO prezinta modul in care sistemul judiciar din Olanda a incercat de cativa ani implementarea unei recomandari, proces complicat si inca nefinalizat.

Specific sistemului de justitie olandez este faptul ca acesta cuprinde foarte putine interdictii, judecatorii si procurorii fiind incurajati sa se angajeze in societate, prin diverse activitati adiacente, pentru a evita sa se izoleze intr-un turn de fildes.

Aceasta conceptie si filozofie privind rolul justitiei in societate a avut ca si consecinta existenta unor norme/practici ce aparent si teoretic sunt pur si simplu incompatibile cu statul de drept si separatia puterilor in stat.

Cu toate acestea – sau poate tocmai de aceea – judecatorii se bucura in mod traditional de un inalt grad de incredere din partea cetatenilor din Olanda.

Ma voi referi in cele de mai jos la al doilea raport GRECO de conformitate ce evalueaza masurile luate de autoritatile olandeze pentru implementarea recomandarilor formulate in raportul de evaluare aferent rundei a patra, ce are ca tema "Prevenirea coruptiei cu privire la membrii Parlamentului, judecatori si procurori".

Evaluarea in ceea ce priveste Olanda a fost adoptata de GRECO la 21 iunie 2013 si a fost facuta publica la data de 18 iulie 2013.
Recomandarile GRECO in privinta Olandei privesc atat parlamentarii, cat si judecatorii si procurorii, insa ma voi rezuma doar la recomandarea privind judecatorii, respectiv introducerea prin lege a incompatibilitatii dintre calitatea de judecator si cea de membru al Parlamentului.

GRECO reaminteste ca Olanda nu a implementat aceasta recomandare de la data adoptarii raportului interimar de conformitate.
Important de vazut e modul in care s-a desfasurat incercarea de implementare a acestei recomandari privind incompatibilitatea dintre functia de judecator si parlamentar, astfel ca citez din raport:

"28. Autoritatile [olandeze] raporteaza acum ca grupul de lucru [cu privire la implementare recomandarii ca parlamentarii sa nu poata fi judecatori] si-a exprimat opinia cu privire la implicatiile recomandarii GRECO in decembrie 2016. Intrucat este necesar un sprijin larg pe aceasta tema [de unde rezulta ca in sistemul de justitie olandez sunt unii care se opun acestei recomandari – n.a.], acest aviz a fost discutat in toate segmentele/sectiunile sistemului judiciar.

Ca rezultat, a devenit clar ca doar o runda de discutii nu a fost suficienta pentru a ajunge la o intelegere comuna. In prezent, grupul de lucru analizeaza modul in care sa se obtina cel mai larg sprijin posibil in cadrul sistemului judiciar. Se au in vedere, in acest scop, mai multe optiuni, cum ar fi o conferinta intre toate segmentele implicate, o cercetare privind reglementarile din alte tari si o reuniune finala de luare a deciziilor. Grupul de lucru se asteapta ca acest proces sa dureze ceva timp.

29. Imediat ce se va ajunge la consens in cadrul sistemului judiciar, grupul de lucru va oferi recomandari Consiliului pentru justitie. Consiliul, alaturi de presedintii instantelor judecatoresti si asociatiile profesionale, va prezenta un aviz Guvernului, pe baza caruia Guvernul isi va stabili pozitia.

30. GRECO saluta un astfel de proces inclusiv, care cauta sa ajunga la un consens in interiorul sistemului de justitie cu privire la acest subiect, si isi exprima speranta ca va contribui la implementarea acestei recomandarii. Intre timp, GRECO nu poate face altceva decat sa constate ca recomandarea a ramas neimplementata.”

Raportul integral poate fi gasit aici:

https://rm.coe.int/fourth-evaluation-round-corru…/16808b322d

In concluzie, dupa cum rezulta din raportul GRECO, sistemul judiciar din Olanda se opune – cel putin in parte – implementarii incompatibilitatii dintre functia de judecator si cea de parlamentar, astfel ca si-au facut un grup de lucru pentru a analiza recomandarea si gasi un consens larg in interiorul sistemului de justitie.

Iata deci ca nu pozitia de forta, nici amenintarea, nici santajului si, cu atat mai putin, aplicarea automata intempestiva nu sunt cai de urmat atunci cand se pune problema implementarii unor recomandari.

Analiza de substanta a recomandarilor GRECO anterior implementarii lor este o preconditie imperativa pentru ca orice recomandare sa fie si acceptata si sa ajute sistemul sa functioneze, nu sa-l blocheze ori sa-i sporeasca neajunsurile.

Reactiile prin care se solicita agresiv implementarea imediata si fara discutie a recomandarilor GRECO nu fac decat se demonstreze, o data in plus, ca destui din Romania sunt inca sclavii formelor fara fond. Se vorbeste mult, tare si fara substanta, sloganele luand locul analizelor bazate pe argumente, date certe, fapte.

Daca in Olanda, care ne da constant indicatii si lectii despre democratie si stat de drept, inca se discuta daca parlamentarii pot fi si judecatori, nu s-ar cuveni oare ca si noi in Romania sa avem o discutie bazata pe argumente faptice si juridice daca judecatorii si procurorii erau mai protejati de presiuni inainte sau dupa infiintarea SIIJ? Daca da, de ce? Daca nu, de ce? Nu am vazut nici o analiza argumentata si serioasa a vulnerabilitatilor inainte/dupa infiintarea SIIJ.

De asemenea, sunt procurorii mai independenti fiind numiti in functie de factorul politic sau de Consiliul Superior al Magistraturii?
Problema nu este insa doar una referitoare la SIIJ, ci este mult mai extinsa si complexa.

Este vorba de lipsa de maturitate si asumare la nivel institutional, de incapacitatea multora din aceste institutii de a sustine argumentat un punct de vedere in fata diverselor misiuni/comisii/comitete de evaluare, reactiile fiind de cele mai multe ori fie violent contrare, fie slugarnic laudative.

Exemplul Olandei este relevant pentru cum ar trebui sa se procedeze intr-un stat care se pretinde democratic: orice recomandare este analizata serios si asezat, in timp, urmand ca decizia sa vina in urma unui proces deliberativ complex si inclusiv ”, a scris Dana Gîrbovan pe Facebook.

 

Te-ar putea interesa și: