Actualitate
Special
Dan Andronic, după summitul Trump–Putin: România nu are resurse pentru o armată puternică. Istoria nu se repetă, doar oamenii fac aceleași greșeli
Neville Chamberlain, semnatarul Acordului de la Munchen din 1938. sursa: arhiva istorica
Din cuprinsul articolului
Dan Andronic a făcut un scurt comentariu după Summitul de la Anchorage dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Aceastaa stârnit valuri de reacții și în România. După analiza sociologului Remus Ștefureac, care a susținut că singura cale pentru România este construirea unei armate moderne și cultivarea unui patriotism autentic, jurnalistul Dan Andronic a venit cu o replică sceptică, publicată pe pagina sa.
„Cu toată prietenia, am o altă părere. Dar nu sunt de acord cu ea. Din cauza realității,” a scris Andronic, contrazicând viziunea lui Ștefureac.
De ce nu crede Andronic în soluția propusă
Jurnalistul și-a argumentat poziția prin două motive principale:
Lipsa resurselor – „Nu avem resurse pentru a construi o armată puternică. Europa trebuie să facă, dar nu pare că înțelege lucrul acesta.”
Erodarea încrederii – „Românii nu mai au încredere în instituțiile statului, în politicieni, în presă. Cum o poți antrena [populația], când încrederea a fost subminată în primul rând din interior, ajutat de exterior?”
În opinia lui Dan Andronic, patriotismul – indispensabil atât pentru consolidarea armatei, cât și pentru reziliența socială – a devenit o noțiune aproape absentă în rândul noilor generații. „Înainte nu aveai unde să fugi, așa că luai furca și plecai la oaste chemat de Ștefan cel Mare. Acum, în minutul doi, toți o iau la goană oriunde văd cu ochii,” a notat Andronic.
Concluzie istorică
Ca istoric de formație, Andronic a comparat situația actuală cu momente-cheie din perioada interbelică: Acordul de la München din 1938 și Pactul Ribbentrop–Molotov din 1939. „Istoria nu se repetă. Ci doar oamenii fac aceleași greșeli, în situații similare, și obțin același rezultat. După care dau vina pe Istorie.” Românii trebuie să înțeleagă că au nevoie de conducători puternici.
În final, jurnalistul evocă aceeași concluzie sumbră pe care o regăsim tot mai des în analizele geopolitice recente: „Restul e pe bani mulți, între băieții mari – iar Ucraina, dar și țările din Europa de Est, rămân simple piese pe tabla de șah a geopoliticii.”
@dan.andronic.evzPutin a castigat din intalnirea cu Trump.Analiza summitului din Alaska #cespuneandronic #cafea #us #fyp #goviral
Explicația unei fotografii
Fotografia colorizată care însoțește articolul surprinde o scenă celebră din istoria Europei interbelice. Un bărbat îmbrăcat sobru, cu părul grizonat, ținând în mâna ridicată o foaie de hârtie. El se află în fața unui microfon, în fața unei mulțimi. Este Neville Chamberlain, prim-ministrul Marii Britanii între 1937 și 1940.
Imaginea este una dintre cele mai cunoscute din secolul XX: Chamberlain, întors la Londra după Acordul de la München (30 septembrie 1938), flutură hârtia semnată cu Adolf Hitler și declară mulțimii: „peace for our time” („pace pentru vremea noastră”).
El credea că, prin cedarea regiunii Sudete din Cehoslovacia către Germania, a reușit să evite războiul. În realitate, a fost o iluzie: în martie 1939 Hitler a ocupat restul Cehoslovaciei, iar în septembrie același an a invadat Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial.
Fotografia a rămas simbolul politicii de appeasement – ideea că marile puteri occidentale au încercat să „liniștească” Germania prin concesii, dar în cele din urmă au alimentat agresiunea nazistă.
