„Dacă nu-i omori tu, te omoară ei”

„Dacă nu-i omori tu, te omoară ei”

În această logică abruptă, Gelu Voican Voiculescu, unul dintre corifeii evenimentelor din 1989, explică logica revoluției.

Susținând că atunci a avut loc o revoluție, Gelu Voican Voiculescu ne servește acest tip de raționament. Dar dacă a fost o lovitură de stat? Atunci, procedând la fel de cinic, nu poate fi întoarsă afirmația pe dos? Cum că în logica unei lovituri de stat „Dacă nu-i omori tu, te omoară ei”. Ce vrea să spună cel care a condus până de curând Institutul Revoluției Române?

Răspunzând unor întrebări, după opinia mea, excesiv de amabile, puse de Alice Barbu, redactor specializat în istorie la Evenimentul Zilei, și de directorul publicației, Dan Andronic, el însuși absolvent al Facultății de Istorie, Gelu Voican Voiculescu explică, în acest fel, nu numai că nici vorbă nu a fost de vreo lovitură de stat în decembrie 1989, dar că, utilizând raționamentul de mai sus, cuplul Ceaușescu trebuia executat. Ceea ce s-a și întâmplat, ghinion pentru toată lumea, chiar în sfânta zi de Crăciun.

Dar noutatea cu adevărat senzațională, dincolo de fractura de raționament legată de cine pe cine ucide, este că, pentru prima dată, aflăm, un detaliu cheie, de la una dintre puținele persoane care au luat decizia executării printr-un asasinat a cuplului Ceaușescu, după ce acest cuplu fusese capturat încă din 22 decembrie, fără ca cetățenii să fi fost informați. Ne spune Gelu Voican Voiculescu, că un eminent jurist, Nicolae Radu, a elaborat un document în patru pagini, respectiv decretul de instituire a tribunalului revoluționar de la Târgoviște. Și că în textul acestui decret ar fi introdus următoarea propoziție: ,,Sentința va fi irecuperabilă, și imediat executorie”. Citind faimoasa frază, am rămas literalmente cu gura căscată. Cum adică să fie sentința irecuperabilă? Așa ceva nu există.

Poate că este o greșeală.

Poate că autorul acestui decret de patru pagini a vrut să spună că sentința este irevocabilă. Sau poate o fi greșit Gelu Voican Voiculescu. Și ce înseamnă că sentința e imediat executorie? Înseamnă, nici mai mult nici mai puțin, că autorii loviturii de stat, căreia ei i-au spus revoluție, pentru a se spăla pe mâini de sângele vărsat, doreau cu tot dinadinsul ca soții Ceaușescu să fie imediat executați după simulacrul de proces. Să nu aibă,prin urmare, nici o posibilitate de a face apel.

De a demonta așa-zisele probe administrate împotriva lor cum că ar fi ucis 60000 de români și ar fi furat miliarde de dolari. Asta înseamnă, nici mai mult nici mai puțin, decât faptul că procesul avea un final dinainte cunoscut. Și tot ce am văzut la televizor nu a fost decât o farsă sinistră. Sau poate mă înșel eu.

Poate că cei care s-au cocoțat în vârful puterii în decembrie 1989 au fost, în realitate, niște democrați, și s-au gândit, utilizând expresia conform căreia ,,Sentința va fi imediat executorie” în sensul că, dacă soții Ceaușescu vor fi declarați nevinovați,ei urmau să fie repuși de îndată în toate drepturile.

Dar cine este acest ,,eminent jurist Nicolae Radu”, invocat de Gelu Voican Voiculescu? L-am căutat degeaba pe Google, m-am interesat degeaba contactând mai mulți foști colegi de la Facultatea de Drept. Nimănui numele acestui eminent jurist nu-i spune nimic. În schimb le-a spus conspiratorilor care, iată, îl invocă și după 30 de ani.

În căutarea ,,Eminentului jurist”, am luat legătura cu Gelu Voican Voiculescu. Bazându-mă pe faptul că omul le știe pe toate, întrucât atunci a fost în miezul evenimentelor, iar mai târziu, mai mulți ani, a condus Institutul Revoluției Române. Apropo, ce ar fi să se înființeze și un Institut al Loviturii de Stat? Și surpriză. Mai întâi Gelu Voican Voiculescu îmi spune că ,,eminentul jurist Nicolae Radu” e mort. Mă rog. Să-i fie țărâna ușoară! Dar când îi cer detalii domnului Voiculescu, pentru a afla în ce au costat eminentele calități ale decedatului, aflu că, de fapt, nu el i-a atras colaborarea acelui Nicolae Radu, ci Cazimir Ionescu.

Pentru cei care nu-și mai aduc aminte, precizez ca domnul Cazimir Ionescu, provenind din rândurile Armatei Române, a figurat și el, printre ,,revoluționarii” de frunte ai României. Numai că domnul Cazimir Ionescu, care nu a fost și nu este nicidecum expert în Drept, nu răspunde la telefon. Poate că nu-și mai amintește nimic despre ”eminentul jurist” care a compus cele patru pagini ale decretului.

Și acum, bomboana pe colivă. Pe coliva soților Ceaușescu. Ion Iliescu, care în acel moment nu avea nicio calitate oficială, dar care se erijase în capul revoluției, de profesie activist și inginer, specialist în hidrotehnică, a luat cele patru pagini scrise de ,,eminentul jurist” și le-a transformat într-una singura.

Practic a rescris decretul așa cum l-a tăiat capul pe domnia sa. Iar cei câțiva juriști prezenți de formă la acest simulacru de proces, nici măcar nu au clipit după ce au citit respectivul decret, finalizat de un impostor și redactat inițial de un ,,eminent jurist” de care nu a auzit nici naiba. Și făcându-se că plouă, i-au condamnat senin la moarte pe soții Ceaușescu.

Probabil că procurorii militari, care, cu chiu cu vai, după 30 de ani, au ajuns la concluzia că în România a avut loc o lovitură de stat, pusă la cale de agenți ai serviciilor secrete sovietice, au ajuns și ei la același punct de vedere. Că dacă nu îi omoară pe ei, riscă să fie ei înșiși omorâți.