Un Cutremur de o intensitate mare poate lovi în orice moment, iar dacă acest lucru se va întâmpla curând, nu știm în ce măsură autoritățile din România vor avea capacitatea de a gestiona în mod corespunzător această situație de criză.

Experții susțin că în România, se pune problema când va avea loc un cutremur, nu dacă va avea loc. De asemenea, aceștia mai susțin că  singurul lucru pe care îl pot face autoritățile într-o astfel de situație, este să limiteze pagubele materiale și numărul de decese. Pe lângă asta, conform acestora,  mai există un pericol pe care foarte puține personae îl conștientizează: lichefierea solului, respectiv transformarea acestuia în nisip mișcător.

Jurnaliștii de la Libertatea au realizat un material unde prezintă harta Capitalei cu zonele în care se poate produce lichefierea solului.

Conform specialiștilor, fenomenul de lichefiere a solului apare în zone nisipoase, cu multă apă în subteran. În acest caz oscilațiile provocate de un seism, duc la schimbarea proprietății solului. Mai exact, acesta începe să se comporte ca un lichid. Un principiu similar stă și la baza „nisipurilor mișcătoare”. Practic, când te miști riști să te scufunzi, iar când stai calm mlaștina se ”solidifică” în jurul tău.

Sursa foto: Libertatea

 

Jurnaliștii de la Libertatea au obținut o hartă cu zonele din București care ar fi cel mai afectate de lichefiere. „Harta prezintă doar riscul de lichefiere, nu și potențialele pericole ”clasice” ale unui seism. Este vorba de zonele Parcul Tineretului și Parcul Eroilor”, scrie sursa citată.

Mircea Radulian, președintele Consiliului Științific al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), a detaliat ce înseamnă acest lucru.

„Imaginea provine dintr-un studiu al Universității Karlsruhe (Germania), realizat împreună cu o serie de specialiști români din cadrul Institutului de Hidrologie. Deci nu erau de la noi. Această hartă arată riscul producerii acestui fenomen de lichefiere. După cum arată harta, această lichefiere poate apărea în zona Parcului Eroilor și a Parcului Tineretului. Există un risc mai mic pe direcția nord-vest, sud-est și aproape deloc în restul zonelor.

În anumite cazuri (n.red. – de lichefiere), clădirile se pot scufunda pur și simplu. Au fost cazuri. Asta ne spune această hartă: pe lângă mișcarea seismică propriu-zisă, la care nu contează că solul este lichefiabil sau nu, mai există și această probabilitate de a avea lichefiere. În cazul unui cutremur mare se pot produce alunecări de teren, pot apărea găuri în sol, avarii. Este ceva mai complicat decât mișcarea clădirii în sine. Depinde și unde apare. Dacă e un parc, nu sunt probleme, dacă sunt clădiri pot apărea probleme. Pe de o parte, este bine că avem acest studiu, e bine de văzut ce clădiri sunt acolo.

Lichefierea nu apare oriunde și așa de ușor. La cutremurul din 1986, nu a fost lichefiere, în 1977 se pare că a fost, dar nu foarte mare. Nu apare oricând. E un fenomen care poate să apară, dar nu trebuie nici să provocăm panică. Harta e totuși bazată pe un studiu.

Amintim că pe 4 martie 1977 a avut loc cel mai devastator cutremur din istoria României. În urma seismului de o magnitudine de 7,4, 1.578 de personae și-au pierdut viața, iar alte 11.321 au fost rănite.

În total, 156.000 de apartamente din orașe și 21.500 de case de la sate au fost distruse sau avariate serios. 366.000 de apartamente din orașe și 117.000 de case de la sate au necesitat reparații. Pagubele economice au totalizat două miliarde de dolari, dintre care 70% în București. Cel mai mare cutremur consemnat vreodată în România a avut loc în 1802. Acesta a fost cotat de specialiști cu o magnitudine între 7,9 și 8,2. În urma acestuia, sute de incendii au avut loc în București, iar Mănăstirea Cotroceni s-a prăbușit.