Acest cutremur a fost înregistrat la ora 4:33, în zona seismică Vrancea (judeţul Vrancea), la o adâncime de 118 kilometri, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Sursa citată a transmis şi că seismul s-a produs în apropierea unr oraşe importante.

Astfel, măsurătorile au indicat că acest cutremur s-a produs la 77 km est de Braşov, la 92 km nord-est de Ploieşti, la 102 km sud de Bacău, la 115 km vest de Galaţi, la 116 km nord-vest de Brăila şi la 143 km nord de Bucureşti, capitala României. Totuşi, nu aceasta a fost cea mai puternică mişcare telurică înregistrată în România, în 2020.

Experţii INCDFP au reamintit că pe primul loc în topul celor mai puternice cutremure din acest an se află cel produs la data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri. Acel seism a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter şi a fost resimţit inclusiv în Bucureşti.

Despre cutremurul înregistrat marţi dimineaţa, pe site-ul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului se mai menţionează că adâncimea a fost „intermediară”, iar impactul său a fost „simţit”.

„În luna februarie a anului 1977 a luat fiinţă Centrul pentru Fizica Pământului (CFP) prin comasarea Departamentului de Seismologie din cadrul Institutului de Geologie şi Geofizică al României cu laboratorul de Geodinamică din cadrul Academiei Române.

Pe site-ul INFP, românii pot reacţiona şi oferi informaţii cu privire la acest cutremur.

În urma Hotărârii nr. 48/12.02.1994 – privind organizarea activităţii de cercetare în domeniul fizicii pământului, CFP a fost transformat în Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), iar prin Hotărârea de înfiinţare nr. 1313/25.11.1996, acesta a devenit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

În prezent, INCDFP este în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării (din anul 2013)”, se arată pe infp.ro.

„Informarea reprezintă punctul-cheie în managementul dezastrelor, iar sistemul de comunicare este una dintre componentele cele mai importante. Înainte şi după producerea unui cutremur puternic, Sistemul Rapid de Alarmare în caz de Cutremur va genera un semnal de alarmă, o hartă de alertare (AlertMap), va emite un buletin cu parametrii cutremurului şi o hartă a mişcărilor puternice (ShakeMap)”, mai arată sursa citată.