Curtea a ridicat din oficiu această problemă în dosarul în care se dezbate contestația în anulare formulată de Elena Udrea împotriva condamnării definitive din dosarul „Gala Bute”, unde una dintre acuzațiile procurorilor DNA se referea la „obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene”.

Avocații au rămas surprinși de inițiativă, după cum ne-au declarat surse apropiate procesului. Apărătorilor – care, evident, s-au opus sesizării CJUE – li s-a pus în vedere să formuleze concluzii scrise până pe data de 22 aprilie.

În esență, magistrații Instanței supreme au luat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană și vor să îi întrebe pe judecătorii CJUE dacă deciziile CCR se aplică sau nu când vine vorba de interesele financiare ale Uniunii Europene.

Cele mai înalte foruri judecătorești din România, Completurile de 5 judecători, au fost constituite nelegal, deoarece magistrații care le-au prezidat nu au fost trași la sorți, ci numiți din rândul conducerii, a hotărât, pe scurt, CCR. Decizia a răsturnat la momentul acela compunerea completurilor și s-au organizat noi trageri la sorți.

Întrebări de tip închis pentru CJUE

Acum, ICCJ vrea să știe – potrivit primului punct de pe listă – dacă prevederile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene „trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României”. De remarcat că toate cele trei puncte pe care ICCJ le-a formulat sunt întrebări închise, la care se poate răspunde cu „da” sau „nu”.

La al doilea punct, CJUE ar trebui să precizeze dacă art. 47 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene „trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independență și imparțialitate a unui complet din care face parte un judecător (…) care nu a fost desemnat aleatoriu (…) ci în baza unei reguli transparente, cunoscute și necontestate de părți”.

În final, a treia întrebare are o țintă precisă: „Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional (n.r. – adică CCR) (…) obligatorie în dreptul național?”.

 

Șefa ICCJ: „Imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie”

Demersul Instanței supreme ar putea fi înțeles ca un contra-atac, privit în lumina ultimei declarații publice a șefei Înaltei Curți Cristina Tarcea.

Președintele ICCJ s-a referit la sesizarea transmisă CCR de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache privind un conflict între Parlament şi ICCJ pe tema completurilor specializate în corupţie: „(…) S-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de trei (judecători – n.r.). Excepţie întemeiată pe aceleaşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie”, a declarat Tarcea la Realitatea Tv.

 

Te-ar putea interesa și: