Curtea s-a pronunțat într-o cauză inițiată la CJUE de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât marți că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit unui comunicat al Curții.

Încă din septembrie 2020, avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, arăta că înființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE, potrivit unui comunicat al instituției. Opinia avocatului general a fost un pas preliminar în proces, decizia definitivă fiind luată marți, 18 mai 2021, de Curtea de Justiție a UE.

În hotărârea legată de SIIJ a Curții de Justiție a Uniunii Europene scrie:

„Într-o a treia etapă și tot în lumina acelorași considerații generale, Curtea examinează compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale care prevede înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public care are competența exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori. Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție. Curtea adaugă că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției.

Revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare. În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.

Reacția fostului judecător constituțional, Simona Maya Teodoriu

„Cine spera ca astazi va fi pronuntata o hotarare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene(CJUE),  care sa arate ca existenta si functionarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie( SIIJ) se opune dreptului european, iar SIIJ trebuie desfiintata, ca efect al hotararii CJUE, a suferit o dezamagire. Mare!

Curtea de Justitie a Uniunii Europene lasa in mod esential la latitudinea curtilor nationale competente, doua aspecte esentiale, astfel:

  1. „Ramane instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare”.
  2. „În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.

CJUE ofera si standardele/criteriile pe care instanta nationala competenta le va putea utiliza in aces demers, anume:

„-pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”)”.

In hotararea sa de astazi, Curtea de Justitie a Uniunii Europene ofera si jaloanele pentru o reglementare legislativa privind raspunderea patrimoniala a statului si a judecatorilor, pentru erorile judiciarea, aratand ca “reglementarea națională trebuie să prevadă în mod clar și precis garanțiile necesare care să asigure că nici ancheta pentru verificarea existenței condițiilor și a împrejurărilor care pot angaja această răspundere, nici acțiunea în regres nu sunt de natură să se transforme în instrumente de presiune asupra activității jurisdicționale”. Se precizeaza, de asemenea, ca “trebuie ca drepturile consacrate de cartă, în special dreptul la apărare al judecătorului, să fie pe deplin respectate și ca organul competent să se pronunțe cu privire la răspunderea personală a judecătorului să fie o instanța”.

In privinta numirilor interimare in functiile de conducere ale Inspectiei Judiciare, Curtea arată ca “ in ceea ce privește normele care guvernează regimul disciplinar al judecătorilor,…cerința de independență impune prevederea garanțiilor necesare pentru a evita ca acest regim să fie utilizat ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare”, fiind evident ca procedurile legale si actorii implicati in aceste numiri trebuie sa ofere garantii de transparenta, obiectivitate si lipsa de implicare sau interes politic.

In final, dar nu in ultimul rand, Curtea, statuand principiul suprematiei dreptului european, arata că „instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme”. In conditiile art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei, hotararea de astazi a CJUE are deschis un anume camp de aplicare, cu nuantele si precizarile inerente ale Curtii Constitutionale, deja existente sau posibile in viitor. Va fi, insa, interesant de studiat in ce masura si in care modalitati concrete, celelalte state membre ale Uniunii Europene vor aplica statuarile cu valoare de principiu, cuprinse in hotararea de astazi a CJUE, in raport cu propriile prevederi si traditii constitutionale”, a scris Simona Mya Teodoriu pe pagina sa de Facebook.

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, acuzată și ridiculizată

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost înființată în 2018 prin votul majorității PSD-ALDE-UDMR. La Secția Specială lucrează 7 procurori, dintre care unul cu post de conducere și în jur de 20 de polițiști detașați. Salariul procurorilor este de peste 15.000 de lei lunar.

O mare parte dintre magistrați au cerut desființarea ei, considerând-o un instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor incomozi. În prima sa conferinţă în noua funcţie de Ministru al Justiţiei, pe 31 decembrie 2020, Stelian Ion a anunţat că trimite Consiliului Superior al Magistraturii un proiect de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în vederea obţinerii unui aviz din partea acestei instituţii.

În 11 februarie, la Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul militar Bogdan Pârlog a spus că „în anul 2019 SIIJ a trimis trei dosare în instanţe. În două dintre ele s-au dispus achitări şi sunt şanse ca şi al treilea să se finalizeze cu acceaşi soluţie. Există posibilitatea ca SIIJ să reuşească performanţa” de a avea o rată de 100% achitări în cauzele trimise în judecată.‟