CCR a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate față de OUG care permite ca Guvernul să plătească din Fondul de rezervă bugetară sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.

Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de parlamentarii USR și Forța Dreptei. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi și a stabilit că nu au fost încălcate prevederile din Constituție.

Curtea Constituțională justifică decizia

Curtea a reținut că nu au fost încălcate prevederile constituționale prin adoptarea actului de reglementare reclamat. Este vorba despre OUG care a pemis guvernului să finanțeze, din Fondul de rezervă bugetară, pe bază de hotărâri, cheltuielile curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite. În acest caz, Curtea Constituțională a reţinut că justificarea urgenţei reglementării a fost făcută în preambulul actului normativ.

În plus, Guvernul conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale. Scopul este să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, este de părere Curtea Constituțională.

„Aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar pe calea controlului parlamentar. Aşadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere, forul legislativ având competenţa de a cenzura ordonanţa de urgenţă a Guvernului, atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.

Premierul Marcel Ciolacu. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Guvernul nu a depășit cadrul constituțional

Curtea Constitițională a mai reținut „nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 135 şi ale art. 137 din Legea fundamentală”. Conform comunicatului, legiuitorul a instituit două tipuri diferite de finanţări aflate la dispoziţia Guvernului, cu destinaţii diferite. Astfel, Fondul de rezervă bugetară se repartizează pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, în timpul exerciţiului bugetar.

Pe de altă parte, Fondul de intervenţie se repartizează pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate, arată Curtea Constituțională.

Conform sursei citate, Constituția și jurisprudența instanței de contencios constituțional nu impun Guvernului să aleagă între accesarea sumelor aflate în Fondul de rezervă bugetară și rectificarea bugetară. Esențial este ca măsura să fie adoptată prin acte normative cu putere de lege. Acestea vor trebui supuse analizei și votului în Parlament. Drept urmare, parlamentarii se pronunță cu privire la oportunitate,arată Curtea Constituțională.

„Alegerea uneia sau alteia dintre cele două surse de finanțare aflate la dispoziția Guvernului este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern”, a mai argumentat CCR.

Dreapta Unită Lideri sursa: USR.ro

Curtea Constituțională sesizată de USR și Forța Dreptei

Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au sesizat CCR arătând că prin actul normativ atacat majoritatea PSD-PNL din Parlament i-a dat voie premierului „să aloce discreţionar, cu încălcarea legilor României, tot mai multe miliarde din Fondul de Rezervă al Guvernului”. Acest fond au arătat semnatarii în sesizarea către Curtea Constituțională ar trebui folosit pentru situații urgente sau neprevăzute.

Liderul USR, Cătălin Drulă îl acuză pe Marcel Ciolacu că „şi-a creat un buget paralel, din care împarte bani când şi cui vrea el”. USR acuză că premierii PSD și PNL au scos din Fondul de rezervă 10,8 miliarde de lei.

La rândul lor, parlamentarii din Forţa Dreptei precizează că „a fost introdus un tertip prin care Guvernul ocoleşte necesitatea adoptării rectificării bugetare”.