Sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis, cu privire la legea care modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a fost admisă parțial, miercuri, de către Curtea Constituțională a României.

CCR a decis, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește dispozițiile art.I pct.1 și ale art.II și cu unanimitate de voturi în ceea ce privește celelalte dispoziții:

Motivația CCR

„A admis obiecția de neconstituţionalitate și a constatat că dispozițiile art.I pct.2 [cu referire la art.11 ind. 1], art.I pct.2 [cu referire la art.11 ind. 2 alin.(5) și alin.(10] și ale art.II din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații sunt neconstituționale;

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispoziţiile art.I pct.1 [cu referire la art.11 alin.(2), (3) și (5)] din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, s-a pronunțat CCR.

Cum a fost stabilit nivelul salarial

La data de 8 septembrie, Senatul a adoptat decizional proiectul de lege prin care funcţia de preşedinte al ANCOM este asimilată uneia de ministru, iar cea de vicepreşedinte al instituţie este asimilată funcţiei de secretar de stat. Salariul preşedintelui instituţiei se stabileşte la nivelul a cinci salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie din fiecare an, iar cel al vicepreşedinţilor ANCOM la nivelul a 4,5 salarii medii, mai prevede propunerea legislativă.

Șeful de la Cotroceni a atacat posibilitatea ca patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al ANCOM, autoritatea care reglementează sectorul de 3,5 miliarde euro al comunicațiilor electronice, să dețină concomitent și calitatea de membru al unui partid politic, invocând faptul că această prevedere nu e compatibilă cu obligațiile asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE). Acțiunea demarat de la o inițiativă a deputatului PSD Florin Iordache, după revenirea lui Sorin Grindeanu în fruntea acestui partid, dar legea a trecut de Parlament cu sprijinul PNL.

Această prevedere legată de statutul de membru de partid este cea mai importantă dintre cele declarate neconstituţionale.