Totuși, tentativele de eliminare a lui Ceaușescu nu se opriseră aici. O altă tentativă fusese planificată pentru 23 august 1988. Complotiștii erau din Constanța, oraș unde comunicarea cu exteriorul era mai bună, ca și în cazul Clujului. Generalul Nicolae Militaru, Ion Iliescu, Căpitanul de rangul I Radu Nicolae și Virgil Măgureanu au încercat o altă acțiune.

În aceasta au intrat Nicolae Alexe, meșter cojocar, Gheorghe Chiricescu, meșter croitor și Ioan Oprea barman-ospătar. Radu Nicolae urma să colecteze bani de la acești meșteri pentru a organiza cumpărarea de arme cu lunetă din Turcia (Patilineț murise în 1986, dar contactele lui cu dealerii de arme rămăseseră), antrenamentul unui grup de commando în URSS. 

Se strâng bani, se încearcă achiziționarea de arme și pregătirea unui comando

Nicolae Alexe a vândut  casă din centrul Constanței cu 60 000 lei, iar Gheorghe Chiricescu a dat economiile sale de 160 000 lei. Apreciind că prețul unui automobil ”Dacia” nou (etalon al prosperității comuniste și al puterii de cumpărare a populației), la acea dată era între 60 000 și 70 000 lei, sumele erau considerabile. Nicolae Militaru, Nicolae Radu aveau legături în Turcia, pentru a putea trimite un emisar să cumpere arme cu lunetă. 

În 9 octombrie 1986, Vasile Patilineț care cunoștea conexiunile cu traficanții turci de arme, murise într-un accident de automobil între Istanbul și Ankara, socotit un atentat, ca urmare a participării lui la complotul din acel an. Savian Chiricescu și Claudiu Alexe, fiii lui Gheorghe Chiricescu și, respectiv Nicolae Alexe au fost instruiți de Nicolae Radu să racoleze câțiva tineri, în anul 1987, pentru a forma o grupă menită să se antreneze în URSS, până în 1988, urmând ca apoi să se încerce infiltrarea lor în garda prezidențială (aveau vârsta pentru a fi înrolați în Armată), cu ocazia sărbătorii naționale din 23 august 1988. 

Cum Nicolae Militaru a alertat fără să vrea Securitatea? Intră în scenă magistratul Gică Popa, judecătorul Ceaușeștilor

Tinerii au refuzat oferta, iar Nicolae Radu a căutat alte soluții. Nicolae Militaru ținea legătura cu oficialii Consulatului URSS de la Constanța și se întâlnea cu membrii complotului, orașul fiind cosmopolit și probabil că vigilența Securității era mai ușor de înșelat. Această premisă se va dovedi fatală pentru complotiști. Nicolae Militaru s-a gândit să îl atragă în acțiune pe ofițerul de Securitate Nicolae Jarnea, care a participat la întâlnirea principală, refuzând să participe, dar, evident făcând raportul prin care informa superiorii despre ceea ce aflase. 

În data de 7 septembrie 1987, Nicolae Radu a fost arestat, iar casa i-a fost răvășită de anchetatori. S-au găsit documente incriminatoare, bani, o ștampilă falsă. În zilele următoare, au fost arestați și Alexe, Chiricescu. 

Judecătorul grupului de complotiști a fost Gică Popa, adică magistratul militar care a pronunțat condamnarea la moarte a Ceaușeștilor, la 25 decembrie 1989.

Radu a primit 10 ani, iar ceilalți doi, câte doi ani și jumătate de închisoare. Totuși, cei trei au fost eliberați destul de repede, se pare la intervențiile diplomatice ale URSS. Soarta acestor complotiști a fost destul de dură. Nicolae Radu s-a sinucis în 2002, întrucât avea datorii mari la persoane cărora le promisese diverse funcții cînd va ajunge în demnități înalte (deși Militaru, Măgureanu și Iliescu l-au respins),iar Nicolae Alexe, Ioan Oprea au murit în 2004 de cancer galopant. Chiricescu a murit de aceeași boală în 2007. A aflat că a fost urmărit informativ până în 4 iulie 1991. Nimeni nu le-a mai dat vreun ban înapoi după decembrie 1989.

Se încearcă eliminarea Elenei Ceaușescu în 1988. „Ionel” nu semnează „Scrisoarea celor 6” în 1989

 Ion Iliescu, în acei ani directorul Editurii Tehnice a refuzat semnarea ”Scrisorii celor 6” (document în care i se cerea lui Nicolae Ceaușescu să renegocieze relațiile cu foștii activiști de partid ”excomunicați” și să înceteze regimul de austeritate impus populației), dar continua să se vadă cu Silviu Brucan, Nicolae Militaru la Ambasada URSS, unde exista un punct de citire al presei sovietice (îndeosebi ”Pravda”).

Cei șase semnatari: Alexandru Bârlădeanu, Grigore Răceanu, Gheorghe Apostol, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan, Constantin Pârvulescu au fost plasați în domiciliu forțat după citirea la Radio ”Europa Liberă” a scrisorii, la 11 martie 1989. Poetul Mircea Dinescu a fost plasat în domiciliu forțat după ce a acordat un interviu ziarului francez ”Liberation”. 

În noiembrie 1988, în zona Ambasadei Canadei din București, Elena Ceaușescu a fost victima unui accident auto. În mașina oficială, Elena Ceaușescu se afla în spate, lângă portieră, Maiorul Eugen Arsenie a observat cum un Mercedes negru se pregătea să intre violent în mașina oficială, a îndepărtat-o pe Elena Ceaușescu, fiind rănit grav. Se pare că și Elena Ceaușescu a fost rănită, purtând aparat gipsat.Vasile Adam, fost bucătar în reședința din Primăverii vorbea despre cât de atent era Ceaușescu în privința mâncării și a veselei. 

Sergiu Nicolaescu ar fi vrut și el lichidarea lui Ceaușescu. Ce morți suspecte au urmat execuției soților Ceaușescu?

Observăm că atentatele la viața lui Nicolae Ceaușescu au îmbrăcat aspectul comploturilor, în care au fost implicați demnitari, ofițeri superiori, dar și deținuți politici, dizidenți, persoane particulare, atrase în complot. Cei trei atentatori din septembrie 1983 pot fi încadrați și în rândul celor care acționează în numele unor convingeri personale, descoperite și cultivate de către complotiști.

Nu se știe, în actualul stadiu al documentării dacă poate exista o legătură între acțiunile din 1983 și 1984-1987, însă faptul că s-a urmărit îndepărtarea prin forță a lui Nicolae Ceaușescu este o certitudine, care poate fi dusă până la revoluția din decembrie 1989 și executarea cuplului Ceaușescu prin decizia unui Tribunal Militar extraordinar, în cazarma din Târgoviște, la 25 decembrie 1989.

Actorul și regizorul Sergiu Nicolaescu, participant la revoluția din 1989, afirma că în 21 decembrie 1989, intenționa, la mitingul ordonat de Nicolae Ceaușescu la București, să vină cu o companie de blindate adusă de la Ploiești și să tragă din vehiculul militar cu mitraliera înspre balconul sediului CC al PCR, acțiunea fiind asemănătoare cu aceea a generalului Kostyal din 1984.

Există păreri care indică faptul că un actor al evenimentelor din 1989, generalul Ștefan Gușe ba chiar fiul și fiica lui Nicolae și Elena Ceaușescu, Nicu și Zoe Ceaușescu au murit în condiții suspecte, din cauza cancerului galopant declanșat printr-o eventuală iradiere. 

Magistratul Gică Popa s-ar fi sinucis la mai puțin de șase luni de la pronunțarea sentinței de condamnare a cuplului Ceaușescu. Generalul Vasile Milea a murit, oficial prin sinucidere în sediul MAPN, la 22 decembrie 1989, deși există versiuni ale uciderii acestuia.

Așadar, vedem cum oameni despre care se spune că și-ar fi dorit înlăturarea lui Ceașescu înainte de 1989, în anul 1989 sunt în fruntea evenimentelor din 22 decembrie 1989 și după aceea.