România este obligată să asigure un program de muncă flexibil pentru salariații din țară, în special pentru cei care au copii cu vârste de până în opt ani. Fiecare persoană de pe piața muncii va trebui să beneficieze de dreptul de a-și presta activitatea profesională într-o formă flexibilă, au arătat oficialii de la Bruxelles într-o directivă care prevede că angajatorii vor trebui să explice, dacă va fi cazul, fiecare decizie de a refuza flexibilizarea muncii salariaților.

Se schimbă regulile privind programul de muncă al angajaților români. Oficialii de la Bruxelles au emis directiva 2019/1158 privind asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, care introduce conceptul de „formule flexibile de lucru”.

E obligatoriu! Programul de muncă trebuie să devină flexibil

În baza acestor schimbări, angajații români pot să lucreze online, de la distanță, să beneficieze de program de lucru flexibil sau de program de muncă redus. Directiva de la Bruxelles prevede că salariații care au copii de până în opt ani au dreptul de a exercita activități profesionale în forme flexibile, iar în cazul în care solicită acest lucru și le este refuzat, angajatorii trebuie să-și explice demersurile.

Conceptul săptămânii de lucru de patru zile este deja foarte cunoscut în spațiul public. Belgia a adoptat deja măsura cu pricina, salariații lucrând zece ore pe zi, timp de patru zile, și beneficiind ulterior de trei zile libere. Printre țările care au testat sau urmează să testeze această idee se numără: Islanda, Spania, Marea Britanie și Japonia.

Reprezentanții EY Law explică faptul că, recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii și salariații să stabilească de comun acord un program de lucru de zece ore pe zi, timp de patru zile, cu trei zile de repaus.

Trebuie precizat, totuși, că formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opțiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar și în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat, arată reprezentanții EY Law.

Ce trebuie să știe angajații români. Cum vor lucra în viitor

„Astfel, Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal sau a celui comprimat, în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore. Programul de lucru inegal permite flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, iar programul de lucru comprimat permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la 5 la 4 zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore. Pentru a putea fi implementate, aceste programe trebuie prevăzute în mod expres în contractul individual de muncă.

O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat. Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului și presupun împărțirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariații se află simultan la locul de muncă şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.

Oricare dintre metodele de flexibilizare a muncii enumerate mai sus pot fi dublate de beneficiul muncii în regim de telemuncă, de la domiciliul salariatului sau din alte locuri, astfel cum acestea sunt stabilite de către părți.

Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de 4 zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei și în legislația românească. O astfel de inițiativă legislativă va necesita, însă, un studiu prealabil aprofundat al efectelor sale asupra legislației muncii, în general (ex. normă întreagă vs. normă parțială de muncă) și cea a securității sociale, în particular (ex. impactul asupra stagiului de cotizare la pensie)”, se arată într-un comunicat de presă emis de EY Law.