Instrumentul, care ar putea trece de Guvern în această săptămână, ar oferi garanţii de stat pentru creditele bancare, dar şi subvenţionarea dobânzilor la împrumuturile contractate.
După aproape un an de amânări, "cardul Kogălniceanu" va ajunge în această săptămână pe masa Guvernului, potrivit revistei "Capital".
"Actul normativ va fi cu siguranţă luat în discuţie în următoarea şedinţă a Executivului", a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului.
În contextul actual, în care băncile oferă tot mai greu credite IMM-urilor, pe fondul crizei, prin acest program, firmele mici şi mijlocii vor beneficia de facilităţi atunci când vor contracta credite mai mici de 150.000 lei.
Potrivit proiectului, statul va garanta până la 80% din creditul contractat de IMM-uri şi va subvenţiona 50% din dobândă.
Pe de altă parte, băncile care vor acorda împrumuturi în acest program vor trebui să perceapă o dobândă preferenţială, sub media pieţei. Împrumuturile cu garanţii de stat prin acest card vor fi pe o durată de un an, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.
În ce constă cardul
"Linia de credit este pusă la dispoziţia solicitantului în funcţie de preferinţa sa de către una din băncile comerciale participante la acest program guvernamental. La deschiderea liniei de credit IMM-urile, persoanele fizice autorizate primesc un card bancar tip Master Card, cu care, oriunde pe teritoriul ţării, pot efectua plăţi oricând, pot ridica numerar, nefiind necesară deplasarea la banca în care au deschisă linia de credit. De pe contul curent deschis, aferent cărţii de credit Kogălniceanu, se pot iniţia transferuri bancare, respectiv se pot primi sume încasate de titular", se arată în proiectul deputatului UDMR Petru Lakatos.
Guvernul ar putea condiţiona acordarea facilităţilor de plata datoriilor la stat, pentru a stimula firmele să-şi achite obligaţiile către stat, dar este vorba despre datoriile exigibile, adică cele care pot fi executate imediat de către creditor.
În plus, firmele trebuie să funcţioneze de cel puţin un an pentru a primi acest card. Deşi propus de un UDMR-ist, cardul poartă numele unui mare politician român. Motivaţia iniţiatorului constă în faptul că perioada guvernării Mihail Kogălniceanu (1863-1865) a fost cea mai însemnată din punctul de vedere al reformelor adoptate în România, reforme care au pus, în fapt, bazele statului român modern.
Recomandările noastre
