Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum sunt sifonaţi banii statului: o viziune academică
Cum sunt sifonaţi banii statului: o viziune academică

Cum sunt sifonaţi banii statului: o viziune academică

Compania de stat Hidroelectrica s-a autosabotat în 2009 cu circa un miliard de lei pentru ca firmele care reprezintă clientela politică să beneficieze de preţuri preferenţiale la energia electrică.

Firme mari de stat, cum ar fi Hidroelectrica, îşi autosabotează profiturile, iar un buget paralel, denumit "fond de urgenţă", este anual la dispoziţia guvernului, care cheltuie discreţionar miliarde, totul pentru ca firmele clientelare să facă afaceri uriaşe, ajungând să concureze multinaţionalele, potrivit raportului pe anul 2011 al Societăţii Academice din România (SAR).

Fie că a fost premier Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu sau Emil Boc, nimic esenţial nu s-a schimbat în politica guvernului: autorităţile au deservit o clientelă care a căpătat proporţii impresionante beneficiind de banul public, relevă raportul SAR care a analizat situaţia guvernului din 2004 până anul trecut.

Potrivit raportului, contractele încredinţate direct, sabotarea companiilor publice şi fondurile create pentru situaţii speciale, în schimb folosite pentru aceeaşi clientelă, sunt modalităţile prin care a fost favorizată clientela politică.

Energie ieftină pentru "băieţii deştepţi"

SAR prezintă exemplul Hidroelectrica, companie care an de an "încheie cu diverşi intermediari sau direct cu anumite companii contracte de furnizare pe 3-5 sau chiar 7 ani, la un preţ cu cel puţin cel puţin 30-40% sub cel al Bursei energiei", a spus Sorin Ioniţă, directorul de cercetare al SAR.

Totodată, compania angajează contracte pe care nu le poate onora, care generează pierderi suplimentare. Pentru a furniza energia promisă cumpără la un preţ mai ridicat decât cel pe care îl va încasa, de pe piaţa liberă, a explicat Ioniţă. Rezultatul? Doar pentru anul 2009, SAR a calculat pierderi de 0,9 miliarde lei pentru Hidroelectrica din aceste operaţiuni.

Fondul-fantomă

Creat în 2002, Fondul de Urgenţă al Guvernului are la dispoziţie an de an câteva miliarde de lei care ar trebui folosite în mod normal pentru a acoperi necesarul financiar al unor situaţii neprevăzute. Dar, spune Sorin Ioniţă, legea nu defineşte ce înseamnă situaţii speciale, iar viramentele făcute de guvern prin fond nu au decizii de fundamentare.

"De exemplu, au fost viraţi bani pentru construcţia de biserici. Dacă e vorba de o reconstrucţie de biserică distrusă la o inundaţie, atunci avem o situţie de urgenţă, dar dacă nu, atunci avem o problemă. Oricum, nu se poate şti pentru că nu există note de fundamentare", a spus Sorin Ioniţă. "Pe parcursul ciclului bugetar guvernul poate suplimenta acest fond, pe baza unor decizii care nu trebuie să treacă prin parlament. O mare parte din bani sunt cheltuiţi pe criterii politice", susţine Ioniţă.

Ce ar trebui făcut

"Risipa banului public la societăţile de stat are într-adevăr toate culorile politice", a spus Andreea Paul Vass, consilier al primului-ministru. Aceasta a spus că pentru 2011 guvernul a solicitat corecţii.

Raportul SAR sugerează că prioritatea lui 2011 ar trebui să fie "restructurarea companiilor de stat, care sunt în continuare opace şi exploatate politic fără jenă. În plus, este nevoie de coordonarea agendei guvernului la centru, unde priorităţile sunt foarte diluate. Totodată, autoritatea fiscală trebuie reformată din temelii".

"Clasa politică nu are cum să fie mai bună decât poporul, după cum nici antreprenoriatul nu are cum să fie mai bun decât poporul.",
VALENTIN LAZEA, economist-şef al Băncii Naţionale a României

DESTINAŢIE

Cum au fost distribuiţi banii din Fondul de Rezervă (%)

CLIENTELA POLITICĂ

Ce firme au crescut la umbra banului public

Toate compromisurile statului au un singur beneficiar: firmele clientelare. În perioada de boom economic, dar şi în anii de criză, afacerile câtorva "companii româneşti contractoare au crescut şi au ajuns să concureze pe picior de egalitate cu multinaţionalele stabilite la noi. În mod foarte vizibil, profitabilitatea ridicată a fost realizată de către firme româneşti în urma contractelor cu Ministerul Transporturilor. Multinaţionalele au avut în principal contracte de lucrări mari finanţate prin proiecte UE, cele româneşti, fie de bunăvoie, fie pentru că nu erau eligibile pentru proiecte mari, au mers pe un număr mare de contracte mai mici, o bună parte din acestea fiind finanţate direct de la bugetul naţional", se menţioneză în raportul SAR.

În plus, sumele mari provenite din contracte au fost "îngrăşate" de dobânzile mari generate de întârzierile la plată. Potrivit unei statistici a raportului, în perioada 2004-2009, companiile româneşti clientelare au înregistrat invariabil profituri din contractele cu statul, în timp ce pentru multinaţionale nivelul pierderilor este cu mult peste cel al profitului.

Câteva din firmele locale beneficiare, menţionate în raportul SAR, sunt: Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Romstrade (controlată de Nelu Iordache), Pa&Co Internaţional (Costel Căşuneanu), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), Arcada Company (Spiru Mantu), Tehnologica Radion (Theodor Barna), Eurovia Construct International (Cornelia Cazacu).