Peste 18.300.000 de români îşi vor putea desemna, mâine, reprezentanţii în parlament, pentru prima dată prin vot uninominal.

Dintre aceştia, 1.400.000 (care au împlinit 18 ani de la alegerile din 28 noiembrie 2004 până acum) îşi exprimă pentru prima dată în viaţă opţiunea electorală la alegerile parlamentare. De aceea, fiecare trebuie să ştie unde, când şi cum poate vota şi, mai ales, ce riscă cei care încearcă să influenţeze opţiunea alegătorilor sau să fraudeze procesul electoral. Astfel, toate secţiile de votare din cele 43 de circumscripţii electorale (41 pentru judeţele ţării, una pentru Bucureşti şi una pentru românii din străinătate) - împărţite în colegii uninominale - vor fi deschise între orele 7.00 şi 21.00.

„În străinătate se va respecta acelaşi interval orar, în funcţie de ora statului în care au fost amenajate secţii de votare, pentru ca românii să-şi poată exprima opţiunea. Atenţie, însă! „Vor putea vota doar românii care au domiciliul stabil sau reşedinţa în străinătate. Nu-şi vor putea desemna reprezentanţii în parlament nici cetăţenii români aflaţi în tranzit - în scop turistic sau de afaceri - pe teritoriul altor ţări şi nici militarii aflaţi în misiuni în străinătate“, au precizat oficiali ai Ministerului Internelor, însărcinaţi cu organizarea alegerilor.

Se votează doar în localitatea de domiciliu

În ţară, românii vor putea vota doar cu buletinul, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie. Fiecare român cu drept de vot îşi va putea exprima însă opţiunea electorală doar în localitatea în care-şi are domiciliul în acte. „Nu se va putea vota în baza vizei de flotant şi nu vor mai exista liste suplimentare. De fapt, vor exista un soi de astfel de liste doar pentru cei care demonstrează cu buletinul că locuiesc pe raza secţiei de votare la care ar trebui să-şi exprime opţiunea electorală şi nu se regăsesc pe listele permanente“, au explicat oficialii Internelor.

Urnele mobile se vor deplasa doar pentru cei imobilizaţi la pat şi pentru cei aflaţi în spitale, la cererea acestora. În ceea ce-i priveşte pe arestaţii preventiv şi pe deţinuţi, aceştia vor putea vota doar dacă-şi au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de deţinere. Mai mult, ei trebuie să facă o solicitare scrisă în care arată că doresc să-şi exprime opţiunea electorală, cerere care va fi transmisă de penitenciar secţiei de votare la care este arondat deţinutul.

Potrivit legii, cetăţenii români aflaţi în detenţie pot vota doar dacă au împlinit 18 ani şi dacă nu şi-au pierdut drepturile electorale printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Cât despre românii aflaţi în străinătate, aceştia îşi pot exprima opţiunea electorală pe baza paşaportului, însoţit obligatoriu de documente care atestă că-şi au domiciliul stabil sau că au drept de rezidenţă în ţara respectivă.

Reguli

Este bine să reţineţi că trebuie să respectaţi o serie de reguli în momentul în care intraţi în secţia de votare. În primul rând, trebuie să înmânaţi documentul de identitate unuia dintre membri comisiei electorale. După ce aţi fost „bifat“ pe lista electorală, acesta vă va înmâna ştampila şi cele două buletine de vot (unul pentru desemnarea unui reprezentant pentru Camera Deputaţilor, celălalt pentru desemnarea unui reprezentant în Senat).

După ce aplicaţi ştampila (pe câte un singur candidat de pe fiecare buletin), introduceţi buletinele în urne. Înapoiaţi ştampila membrilor comisiei electorale şi vă veţi primi înapoi documentul de identitate, pe care vi se va aplica un autocolant care certifică faptul că v-aţi exprimat dreptul de vot.

Buget de 32,6 milioane de euro

Pentru alegerile parlamentare de duminică au fost alocaţi 124.000.000 de lei (adică 32,644 de milioane de euro), o parte din această sumă fiind alocată pentru tipărirea a 40,3 milioane de buletine de vot pentru secţiile interne şi a 1,24 milioane de buletine de vot pentru secţiile externe, dar şi pentru confecţionarea a 90.000 ştampile şi a 20.156.342 de timbre autocolante.

În ţară, vor fi organizate 17.883 de secţii de votare, care vor fi păzite de jandarmi, poliţişti, poliţişti de frontieră sau pompieri, după caz, începând de astăzi după-amiază, de la ora 18.00, până luni, 1 decembrie, ora 8.00. Jandarmii vor păzi şi „transportul“ documentelor de votare către secţiile de votare. De altfel, pentru ca alegerile parlamentare să se desfăşoare fără incidente, Internele vor scoate în stradă, în acest weekend, nu mai puţin de 52.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, cărora li se vor adăuga 3.000 de poliţişti comunitari şi 1.100 de studenţi şi elevi ai şcolilor de poliţie.

Românii din străinătate vor vota mâine în 221 de secţii de votare, organizate pe toate continentele. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, peste graniţă sunt aşteptaţi la urne aproximativ 200.000 de români care au domiciliul stabil în străinătate - inclusiv în state precum Etiopia, Gambia, Ruwanda, Madagascar, Trinidad Tobago sau Burkina Faso -, cărora li se adaugă alte câteva sute de mii de români cu reşedinţa în străinătate.

DE REŢINUT!

Informaţii utile pentru cei care merg la vot INTERVALUL ORAR. Secţiile de votare se vor deschide la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00. Pentru cele din străinătate va fi luată în calcul ora locală a fiecărei ţări.

SECŢII ÎN STRĂINĂTATE. Pentru românii din afara graniţelor au fost organizate 221 de secţii. UNDE VOTĂM. Românii cu drept de vot îşi vor putea exprima opţiunea electorală doar în localitatea de domiciliu.

ACTE. Vă veţi putea exprima opţiunea pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorii şi a buletinului. Românii din străinătate pot vota pe baza paşaportului însoţit, obligatoriu, de documente care atestă că-şi au domiciliul sau că au drept de rezidenţă pe teritoriul statului respectiv.

SANCŢIUNI. Şpaga electorală se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

SE FAC CĂRŢI DE IDENTITATE ŞI DUMINICĂ. Românii cu drept de vot care nu au acte de identitate şi le mai pot obţine astăzi (între orele 8.00 şi 16.00) şi mâine (între orele 8.00 şi 21.00) de la birourile de Evidenţa Persoanelor, pe raza cărora locuiesc.

URNE MOBILE. Persoanele imobilizate la pat sau familiile acestora pot cere urne mobile preşedinţilor secţiilor de votare pe raza cărora locuiesc (ori preşedinţilor secţiilor de votare pe raza cărora se află unitatea medicală în care sunt internaţi).

PEDEPSE

Puşcărie pentru fraudarea alegerilor

Cei care încearcă să fraudeze alegerile din 30 noiembrie riscă ani grei de puşcărie. Astfel, potrivit legii, o persoană care votează de mai multe ori poate sta la închisoare între 6 luni şi 5 ani.

Aceeaşi pedeapsă este valabilă şi pentru cei care încearcă să mituiască alegătorii pentru ca aceştia să-şi exprime sau nu opinia electorală, precum şi pentru persoanele care se prezintă la vot, deşi nu au acest drept.

Mai mult, cel care împiedică un alegător să voteze riscă până la 5 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi. Dacă pentru asta foloseşte violenţa, pedeapsa poate ajunge până la 10 ani de închisoare.

Comisiile electorale

Membrii comisiei electorale din cadrul secţiilor ori alte persoane care încearcă să vadă votul unui alegător, înainte de închiderea urnelor, riscă până la 3 ani de puşcărie.

De asemenea, falsificarea buletinelor de vot, introducerea mai multor buletine în urnă, atacul asupra secţiei de vot, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu până la 7 ani de închisoare. Şi deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare.

Pe de altă parte, există şi fapte pentru care legea prevede amenzi usturătoare. Astfel, riscă sancţiuni cuprinse între 300.000 şi 1.200.000 de lei:

* un alegător înscris intenţionat pe mai multe liste;

* un membru al Biroului electoral care refuză să înmâneze buletinul de vot şi ştampila unui alegător înscris pe listă;

* persoanele care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui Biroului electoral referitoare la asigurarea ordinii publice în cadrul secţiei de votare.

INTERDICŢII. Fraudarea alegerilor se pedepseşte cu închisoarea. Până acum, legea nu a fost aplicată strict, ceea ce nu înseamnă că este o regulă

> Cristian Pîrvulescu, preşedintele Pro Democraţia, îţi explică sistemul de funcţionare a votului uninominal.

• Din culisele votului uninominal
• Prezenţa la vot va fi de 50%
• Votul în alb 
• Sesizează neregulile de la vot

DEZBATERE EVZ: MERGEŢI DUMINICĂ LA VOT?