Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum se s?rb?tore?te Cr?ciunul la alte religii. Ce împodobesc evreii, ce cadouri fac musulmanii ?i cine nu consum? alcool
Cum se s?rb?tore?te Cr?ciunul la alte religii. Ce împodobesc evreii, ce cadouri fac musulmanii ?i cine nu consum? alcool

Cum se s?rb?tore?te Cr?ciunul la alte religii. Ce împodobesc evreii, ce cadouri fac musulmanii ?i cine nu consum? alcool

Nu to?i credincio?ii s?rb?toresc Cr?ciunul conven?ional, cu brad, colinde ?i bucate tradi?ionale. Chiar ?i unele comunit??i cre?tine refuz? s? celebreze aceast? s?rb?toare pe care o consider? p?gân?.

În general, cre?tinii sunt cei care s?rb?toresc Cr?ciunul în adev?ratul sens. Evreii au Hanuka, S?rb?torea Luminilor, când în loc de cozonac m?nânc? gogo?i. Unele comunit??i de adventi?ti s?rb?toresc Cr?ciunul, chiar ?i cu brad împodobit ?i cadouri, îns? pe masa lor nu se reg?sesc bucate din porc ?i nici alcool. Familiile musulmane care tr?iesc în comunit??i de cre?tini au preluat s?rb?toarea ?i profit? de ocazie pentru a le oferi copiilor cadouri.
CRE?TIN?TATE. Cre?tinii serbeaz? Cr?ciunul pe 25 decembrie, iar cei de rit vechi- pe 6 ianuarie. Celebrarea Cr?ciunului în cadrul familiei are influen?e catolice. Mai multe Biserici Cre?tine Protestante nu s?rb?toresc Cr?ciunul, considerându-l o s?rb?toare p?gân?. De altfel, la momentul reformei din 1560, Biserica Protestant? a refuzat celebrarea Cr?ciunului în felul în care o fac credincio?ii catolici, preferând tradi?ia „Bradului lui Cr?ciun”, care ar simboliza Raiul primilor oameni, Adam ?i Eva.
Tradi?iile difer? de la o ?ar? la alta. În Spania, este a?teptat? cu mai mult entuziasm Ziua Regilor Magi (Epifania), din 6 ianuarie, moment în care se ofer? daruri celor dragi, iar în Germania, se pun crengi de forsythia în vaz? s? înfloreasc?. În ??rile asiatice, unde sunt pu?ini cre?tini, Cr?ciunul are o însemn?tate religioas? mult diminuat?. Mo? Cr?ciun este un fel de preot budist care împarte daruri copiilor, iar în Ajunul Cr?ciunului, tinerii serbeaz? Ziua Îndr?gosti?ilor.
Cr?ciunul a început s? fie serbat de cre?tini pe 25 decembrie, dup? trei secole de la începutul misiunii de evanghelizare a apostolilor, începând cu secolul al IV-lea în Vest ?i cel de-al V-lea secol în Est. În primele dou? secole cre?tine, a existat o puternic? opozi?ie la celebrarea zilelor de na?tere ale martirilor ?i a lui Isus. Mul?i cre?tini era de-a dreptul scandaliza?i de veselia ?i extazul celebr?rii, pe care le asociau cu p?gânismul. Obiceiul pomului de Cr?ciun, care îi încânt? mai ales pe copii, este un împrumut din lumea Europei apusene. Mai exact, acest obicei se trage de la popoarele germanice, îns? tradi?ia s-a r?spândit apoi ?i în Estul Europei ?i apoi în toat? lumea dup? Primul R?zboi Mondial.
În secolul al XV-lea, îl g?sim la Strasbourg, unde se practica obiceiul împodobirii caselor cu ramuri de brad. La sfâr?itul secolului al XIX-lea, p?trunde ?i în Spania, Italia ?i Elvetia. Obiceiul împodobirii caselor la s?rbatorile Cr?ciunului cu ramuri de brad ?i vâsc s-a transformat, de-a lungul timpului, în tradi?ia Pomului de Cr?ciun. Vâscul a fost înlocuit cu bomboanele de pom, globu?ele, beteala ?i ghirlandele ?i alte decora?iuni.
Timp de 40 de zile înainte de S?rb?tori, cre?tinii respect? Postul Cr?ciunului, care se încheie în seara de Cr?ciun. Un obicei care marcheaz? S?rb?torile este sacrificarea porcului în ziua de Ignat (20 decembrie) ?i primirea colind?torilor în seara de Ajun. Pe masa de Cr?ciun se reg?sesc cârna?ii, sarmalele, caltabo?ul ?i nelipsitul cozonac.
ADVENTI?TII DE ZIUA A 7-A. De?i Biserica adventist? sus?ine c? nu exist? o dovad? clar? c? în ziua de 25 decembrie s-a n?scut, Cr?ciunul este serbat în multe familii cu copii. Împodobirea bradului nu este considerat un p?cat, îns? scopul acestui obicei nu ar trebui s? fie doar amuzamentui, ci în mintea credincio?ilor „trebuie p?strat? ideea de d?ruire de obiecte pentru binefacere”.
Sfatul mai-marilor Bisericii Adventiste este ca „s? ne oferim unul altuia simboluri ale iubirii, ca amintire, dac? prin aceasta nu Îl uit?m pe Dumnezeu, cel mai bun prieten al nostru. Trebuie s? oferim daruri care s? se dovedeasc? de un real folos primitorului, c?r?i care s? fie de ajutor în în?elegerea Cuvântului lui Dumnezeu sau care s? ne m?reasc? dragostea fa?? de acesta”.
Angel Manuel Rodríguez, directorul Institutului de Cercetare Biblic? din cadrul Conferin?ei Generale, spune c? „adventi?tii nu sunt ?i nici nu ar trebui s? fie împotriva Cr?ciunului. De ce ar trebui s? ne împotrivim acestei s?rb?tori prin care cre?tinii comemoreaz? na?terea Mântuitorului? Cu toate acestea, întrucât aceast? s?rb?toare nu este poruncit? în Biblie, nu consider?m c? ea ar trebui impus? credincio?ilor. Noi recunoa?tem o singur? zi ca fiind sfânt?, Sabatul, ?i sfin?im aceast? zi în ascultare de Creatorul ?i Mântuitorul nostru”.
Cât despre bucatele pe care le pun pe mas? adventi?tii, de Cr?ciun, mul?i dintre ei sunt vegetarieni ?i nu se dezic de la o alimenta?ie s?n?toas?. Carnea de porc nu se reg?se?te pe mas? de S?rb?tori, nici alcoolul sau cafeaua sau al?i stimulen?i.
MARTORII LUI IEHOVA. Martorii lui Iehova, o organiza?ie religioas? cre?tin? non-trinitarian? înfiin?at? la sfâr?itul secolului al XIX-lea, nu s?rb?toresc zile de na?tere, Cr?ciunul, Pa?tele, 8 Martie sau alte zile, refuz? transfuziile de sânge; toate acestea din motive Biblice. Cr?ciunul, înv???atura despre trinitate, sufletul nemuritor, iadul ?i multe altele sunt obiceiuri p?gâne. Martorii lui Iehova sunt credinciosi care nu împodobesc casa, nu colind? ?i nu sunt lega?i în niciun fel de ziua de 25 decembrie. Doar de Pa?te, au “Cina” sau “Aducerea aminte”, iar atunci, evenimentul pe care se pune accent este moartea lui Isus.
EVREI. Familiile iudaice nu s?rb?toresc Cr?ciunul, îns? tot în decembrie, cea mai cunoscut? s?rb?toare este Hanuka- „S?rb?toarea luminii”. Aceasta dureaz? opt zile ?i în fiecare sear?, se aprinde menora, o lamp? specific? acestei s?rb?tori. Hanuka a c?p?tat în ultima vreme o importan?? mult mai mare, devenind un substituit al Cr?ciunului pentrui copii evrei crescu?i într-un mediu cre?tin.
Cetatenii de religie iudaic? nu împodobesc îns? pom de Cr?ciun ?i nu preg?tesc, precum cre?tinii o mas? special? de S?rbatori. Se aprind lumân?ri ?i se m?nânc? o gogoasa, ca semn al fericirii fara sfarsit cu ocazia Sarbatorii Hanuka.
MUSULMANI. În general, nu serbeaz? Cr?ciunul, dar unele familii islamice stabilite în Europa se folosesc de acest prilej pentru a oferi daruri copiilor. Coranul spune c? Isus a fost n?scut de o „Fecioar?” miraculoas? ?i taina Na?terii a fost transmis? prin Mahomet.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: