Evenimentul Zilei > Actualitate > Fonduri europene, pierdute de frica regionalizării
Fonduri europene, pierdute de frica regionalizării

Fonduri europene, pierdute de frica regionalizării

Retorica naţionalistă pune în aşteptare orice demers privind eficientizarea regiunilor de dezvoltare astfel încât rata de absorbţie a fondurilor comunitare să crească considerabil.

Cu o rată de absorbţie a banilor europeni puţin peste 10%, în primii doi ani de după integrare, România riscă să se aleagă din aderarea la UE mai mult cu statutul de cotizant la bugetul european decât cu cel de beneficiar.

În mare parte şi pentru că „motoarele” care atrag fondurile – regiunile de dezvoltare – şi-au dovedit ineficienţa, iar orice demers de „recalibrare” a acestora este îngropat într-o retorică naţionalistă.

Euroregiunile, de la Cotroceni la parlament

Subiectul a fost deschis în ultima perioadă pe două fronturi. De la Palatul Cotroceni, în contextul consultărilor pe tema revizuirii Constituţiei, preşedintele Traian Băsescu a lansat tema reorganizării administrative.

„Este clar că nimeni nu mai poate vorbi de proiecte regionale atât timp cât noi nu suntem capabili să ieşim din organizarea administrativă de dinainte de Revoluţie. Această organizare a fost justificată pentru sistemul de dinainte de decembrie ’89, acum nu mai putem duce nici măcar proiectele regionale, pentru că euroregiunile, aşa cum au fost organizate ele, practic, nu au autoritate asupra judeţelor”, a declarat Băsescu, după consultările cu partidele de la jumătatea lui martie.

La nivel parlamentar, iniţiativa a fost preluată de UDMR, cu un proiect de mai mică anvergură, însă care a stârnit reacţii vehemente din partea celorlate partide. Fără a vorbi de căpătarea vreunei personalităţi juridice, Uniunea lui Marko Bela a propus creşterea numărului de regiuni de dezvoltare de la 8 la 16, una dintre ele grupând judeţele din aşanumitul Ţinut Secuiesc.

Proiectul, trecut tacit de Senat, este blocat deocamdată la Camera Deputaţilor până când se va ajunge la un acord pe acea stă temă în Coaliţie. Chiar şi aşa, premierul Emil Boc admite că regiunile de dezvoltare pot fi regândite pentru a „aduce mai mulţi bani europeni în România”, odată cu perspectiva bugetară a UE 2014-2020. „Este cert că actuala formulă nu mai răspunde nevoilor României, cel puţin în ciclul exerciţiului bugetar din 2013 încolo”, a spus Boc.

PNL şi PSD, rezervate

Reacţiile PNL şi PSD nu s-au lăsat mult aşteptate. Liberalii, prin vocea europarlamentarului Norica Nicolai, au expediat rapid subiectul: România nu este într-o situaţie economică favorabilă ca să-şi permită o nouă împărţire administrativă.

„Nu vom fi de acord ca regiunile să se deseneze la bunul plac al UDMR şi cu acceptul, după părerea mea, antinaţional al PDL. Noi susţinem ca actualele regiuni de dezvoltare să rămână în configuraţia prezentă”, a susţinut, la rândul său, PSD-istul Liviu Dragnea

Pârvulescu: e nevoie de regionalizare

Analistul politic Cristian Pârvulescu susţine că, mai mult decât o regândire a regiunilor de dezvoltare, este nevoie de regionalizare.

„Regiunile de dezvoltare au fost rezultatul lipsei de voinţă politică”, a comentat el, a dăugând că este nevoie ca acestea să aibă mai multă autonomie, iar Agenţiile de dezvoltare regională să nu fie „nişte ONG-uri”.

REACŢIE

Csutak: „Câţi bani merită să arunci pe fereastră ca să le dai peste nas ungurilor?”

Iniţiativa UDMR prin care numărul regiunilor de dezvoltare creşte de la 8 la 16 a stârnit pasiuni intense pe scena politică, Uniunea lui Marko Bela fiind acuzată că urmăreşte legalizarea Ţinutului Secuiesc.

„Câţi bani merită să arunci pe fereastră ca să le dai peste nas ungurilor”, a comentat, pentru EVZ, reacţiile clasei politice autorul proiectului Csutak Istvan, fost secretar de stat pentru dezvoltare regională în Ministerul Integrării.

El explicat că, potrivit studiilor făcute de UDMR, în actualul sistem al regiunilor de dezvoltare judeţele cele mai sărace sunt printre ultimele beneficiare ale fondurilor europene.

„Statisticile ascund disparităţi enorme. În interiorul regiunilor, judeţele mici şi slabe sunt perdante în faţa judeţelor mari care beneficiază de un lobby mult mai puternic şi de resurse mult mai mari”, a spus Csutak. El a adăugat că „spargerea” actualelor regiuni de dezvoltare are ca scop asigurarea unei competiţii corecte, altfel fiind „greu de echilibrat şansele într-o regiune în care un judeţ sărac concurează cu unul puternic”, una dintre problemele grave fiind cea de cofinanţare.

Csutak a precizat că „2012 este o dată favorabilă” pentru finalizarea tuturor demersurilor cu organismele europene, astfel încât noua clasificare a regiunilor să prindă perspectiva financiară UE 2014-2020.

În opinia sa menţinerea actualului sistem nu va avea ca efect decât pierderea fondurilor europene care, dacă nu sunt cheltuite, trebuie returnate.

„Nu zic că-i soluţia cea mai bună, dar dacă nu se va găsi una atunci n-o să putem să atragem mai mulţi bani”, a mai spus el.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: