Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum se „citeşte” indicele de radiaţii ultraviolete
Cum se „citeşte” indicele de radiaţii ultraviolete

Cum se „citeşte” indicele de radiaţii ultraviolete

Nivelul 8 al radiaţiilor, atins la noi săptămâna trecută, e unul ridicat, însă nu e cel mai mare. După această cifră, ameninţările asupra sănătăţii sunt mari.

Radiaţiile ultraviolete (UV) sunt produse de soare, alături de lumină şi căldură, dar, spre deosebire de acestea, sunt înşelătoare, deoarece nu pot fi văzute sau simţite. Singurul care poate oferi informaţii concrete este indexul UV (UVI), cu valori cuprinse între 0 şi 11 şi deosebit de periculos dacă este mai mare de 8.

"Valorile maxime sunt atinse în jurul orelor amiezii, în timpul lunilor de vară, cu precădere când cerul este senin, însă poate fi mare şi atunci când e înnorat, fiind reflectate de apă şi particulele din atmosferă", explică experţii Organizaţiei Mondiale a a Sănătăţii (OMS) într-un document menit să atenţioneze populaţia în legătură cu pericolele expunerii la ultraviolete.

De ce depinde nivelul UV

La nivelul pământului ajung în special radiaţii UVA şi o mică parte din cele UVB. Nivelul mai scăzut sau mai ridicat al acestora depinde printre altele de distanţa faţă de soare, de latitudine (e mai ridicat cu cât suntem mai aproape de regiunile ecuatoriale), dar şi de cât de înnorat e cerul.

"Cu cât soarele este mai sus, cu atât este mai ridicat nivelul radiaţiilor ultraviolete. Acesta mai depinde şi de momentul din zi şi din an. În afara tropicelor, nivelul cel mai ridicat de UV se înregistrează la mijlocul zilei, când e soare", explică experţii OMS.

O creştere alarmantă a numărului de cancere de piele a fost observată în întreaga lume după anii ’70, fiind asociată cu obiceiul expunerii prelungite la soare pe motiv că bronzul este sănătos şi înfrumuseţează.

De la riduri la melanom

Experţii avertizează însă că expunerea la ultraviolete poate provoca boli acute care în timp se pot croniciza. Pe lângă arsuri şi eritem (înroşirea pielii), radiaţiile mai pot provoca "leziuni ale pielii, precanceroase sau canceroase, tumori benigne, dilatarea vaselor de sânge, hiperpigmentări, scăderea elasticităţii pielii şi, implicit, ridare şi uscare excesivă a pielii", atenţionează Oana Clătici, medic dermatolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

În plus, pot agrava boli deja existente, precum lupus eritematos, psoriazis, poliartrită reumatoidă şi pot duce la apariţia cataractei şi scăderea acuităţii vizuale.

Cea mai de temut afecţiune provocată de expunerea la soare este însă cancerul de piele, a cărui incidenţă a crescut cel mai mult în lume după cel pulmonar.

"Relaţia dintre soare şi cancerul de piele e oficial recunoscută, peste 95% dintre cancerele de piele fiind cauzate de soare, razele UV sunt cancerigene, adică pot determina leziuni ale ADN-ului şi dezvoltarea unui melanom, nu există raze UV sigure", subliniază medicul dermatolog Oana Clătici.

Melanomul este tipul de cancer cu cea mai mare mortalitate şi se răspândeşte rapid în organism. "Poate fi vindecat atunci când e depistat precoce, dar e fatal când este depistat tardiv", avertizează dermatologul.

Cum vă protejaţi

Folosirea unei creme de protecţie solară nu înseamnă că ne putem expune la soare nelimitat. Acestea trebuie folosite zilnic şi nu doar în perioadele caniculare, atât în zilele noroase, cât şi în apă.

Dermatologul Oana Clătici recomandă să fie evitată expunerea la soare între 10.00 şi 16.00, să fie purtate haine care acoperă bine corpul, ochelari de soare cu filtru UV, pentru protejarea ochilor, şi să se respecte întocmai regulile de aplicare a produselor cu factor de protecţie.

Cu 30 de minute înainte de a ieşi din casă, aplicaţi un produs cu factor de protecţie de minimum 15 pe toate zonele expuse la soare şi reaplicaţi-l din două în două ore sau mai frecvent dacă înotaţi sau transpiraţi. Nu neglijaţi avertizările specialiştilor privind nivelul radiaţiilor.