Cum să-ţi faci o fermă de porci cu bani de la Bruxelles

Investiţia într-o unitate cu 2.000 de capete este de circa un milion de euro. De la Uniunea Europeană se poate deconta până la 75% din valoarea proiectului.

Investitorii pot obține fonduri nerambursabile de până la 2,25 milioane de euro pentru a-și face o fermă de porci, potrivit datelor primite de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Astfel, în cadrul măsurii 121 („Investiţii pentru modernizarea exploataţiilor agricole”), care cuprinde investiţii în sectorul vegetal, dar şi în cel de creştere a animalelor, se pot depune proiecte cu o valoare eligibilă de minim 5.000 de euro şi maxim 2 milioane de euro. Suma poate crește până la 3 milioane de euro pentru investiţiile care includ şi utilizarea energiei regenerabile, iar din această valoare, fondurile nerambursabile sunt de 40% – 75% din valoarea proiectului. Banii pe care trebuie să îi aloci Investiția într-o astfel de fermă este de circa 450 de euro pe cap de porc, potrivit informațiilor furnizate de Stanca Tudor, director executiv al Patronatului Român al Cărnii de Porc. Astfel, investiția pentru o fermă de aproape 2.000 de capete se apropie de un milion de euro. În plus, trebuie obținute multe avize și autorizații de la autoritățile locale. „Investitorii trebuie să se adreseze, în primul rând, autorităților locale: direcțiile sanitar- veterinare, direcțiile agricole locale și autoritățile de mediu. Pentru o fermă de sub 2.000 de porci pentru îngrășat trebuie doar un aviz de mediu, dar pentru o fermă mai mare trebuie o autorizație de mediu integrată, care se acordă după ce se efectuează un studiu de impact asupra mediului”, a precizat Tudor. Pașii de urmat pentru a accesa fondurile europene Primul pas trebuie să fie identificarea investiţiei. Astfel, pentru a putea obţine fonduri nerambursabile trebuie mai întâi să identificaţi domeniul în care doriţi să investiţi. După identificarea acestuia, având o idee de investiţie sau dorinţa de a realiza un proiect în spaţiul rural, potenţialul beneficiar se adresează la Oficiile Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP), Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP) sau la Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pentru a cere documentația necesară proiectului. Apoi, după ce se familiarizează cu cerinţele şi criteriile de eligibilitate ce trebuie respectate, potenţialul beneficiar va demara alcătuirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării neram bursabile. Unul dintre as pectele cele mai importante, de care potenţialul beneficiar trebuie să ţină seama în acest moment, este viabilitatea proiectului. În plus, acesta trebuie să fie sigur că poate asigura cofinanţarea privată. Odată finalizată întocmirea proiectului, acesta se va depune la sediul OJPDRP pe raza căruia se află amplasată investiţia. Proiectul va fi verificat, în faţa solicitantului, dacă este conform din punct de vedere al documentelor. Dosarele Cererilor de Finanţare sunt depuse personal de către responsabilul legal, aşa cum este precizat în formularul Cererii de Finanţare. Proiectul poate fi depus și de un împuternicit, prin procură legalizată (în original), la OJPDRP, înaintea datei limită care figurează în licitaţia de proiecte. Rentabilitate Într-un an agricol normal, cu un nivel al precipitațiilor situat la un nivel mediu, este rentabil să construiești o fermă de porci, consideră Gheorghe Caruz, fost președinte al Patronatului Român al Cărnii de Porc. „Într-un an secetos, însă, când prețul cerealelor crește, rentabilitatea devine o problemă. Dacă este secetă, investitorul devine mult mai dependent de nivelul cererii existent atunci pe piață”, atrage acesta atenția. Dacă cererea este mare, pro ducătorul își permite să vândă la un preț mai mare și să acopere costurile mari suportate cu cerealele. Dacă însă cererea este mică, acesta trebuie să mențină prețul jos, altfel rămâne cu marfa pe stoc, iar pierderile devin semnificative. Totodată, ar fi mai rentabil să cum peri o fermă veche de porci și s-o modernizezi, dar acestea nu se prea mai găsesc, așa că singura soluție reală este construirea uneia de la zero. Gradul de rentabilitate este dat și de cât de mare este terenul pe care-l are la dispoziție fermierul, pentru a cultiva cereale, scăzând astfel costul cu acestea. ''Într-un an agricol normal, activitatea nu ridică probleme de profitabilitate. Într-un an secetos însă, profitabilitatea este o problemă.“ GHEORGHE CARUZ, Fost președinte al Patronatului Român al Cărnii de Porc FONDURI EUROPENE Cum sunt selectate proiectele În cazul proiectelor din fonduri nerambursabile, fiecare măsură de investiţii beneficiază de o alocare financiară anuală. Numărul maxim al sesiunilor de depunere, cât şi sumele alocate acestora, sunt stabilite de Comitetul de Monitorizare al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii. Autoritatea de Management, în consultare cu Comitetul de Monitorizare, stabileşte, înaintea lansării depunerii de proiecte, sistemul de punctaj aferent criteriilor de selecţie, precum şi criteriile de departajare. APDRP punctează fiecare proiect eligibil în funcţie de sistemul de punctaj stabilit. DECIZIE UE a ridicat barierele la export pentru fermierii din România După ce obține toate aprobările de la autoritățile locale pentru a-și face o fermă de porci, dacă vrea să și exporte, fermierul trebuie să intre întrun sistemul canalizat, care include și un abator autorizat care va procesa doar carne destinată exportului. Avizele necesare Cei care vor însă să facă acest pas trebuie să obțină avizul Autorității Naționale Sanitar- Veterinare, singura insti tuție care eliberează avizele pentru export și care este pregătită pentru această opera țiune. Mai trebuie însă ca Uniunea Europeană să publice în buletinul oficial decizia de înființare a sistemului canalizat. Acesta a fost gândit special pentru țări ca Bulgaria și România, care au interdicție la export. Aceasta ar fi singura șansă, având în vedere că Uniunea Europeană a prelungit recent perioada de interdicție de export la nivelul întregii țări până în decembrie 2013. „România nu este încă privită ca o țară complet lipsită de riscuri în ceea ce privește pesta porcină. Singura șansă pentru producători rămâne sistemul canalizat”, a afirmat Stanca Tudor, director executiv al Patronatului Român al Cărnii de Porc. Potențial de export al României Ridicarea barierelor comerciale impuse României din cauza pestei porcine ar putea aduce, în primul an de export, între 600 de milioane şi un miliard de euro, potrivit potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiş. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, consideră că România va putea exporta într-o primă etapă în jur de 100.000 tone de carne de porc anual. Până la această dată, mai multe ferme din vestul ţării, respectiv din judeţele Timiş, Caraş- Severin, Arad şi Bihor, au solicitat ieşirea pe piaţa comunitară cu carne de porc. Citiţi şi:

• Avem motor la export în 2012! Porcii vor umple golul lăsat de Nokia