Halva este un desert cu o istorie vastă, care se întinde pe mai multe continente și variază în funcție de regiune. Numele „halva” provine din cuvântul arab „ḥalwa”, ce înseamnă „dulce”, însă originile sale sunt mult mai vechi.

Istoria și răspândirea sa

iind menționat în texte antice din Persia, India și zona mediteraneană. Se crede că halvaua își are rădăcinile în Persia Antică, unde, încă din secolul al V-lea î.Hr., se preparau deserturi din făină și miere. Unii istorici consideră că aceste rețete timpurii au fost influențate de bucătăria indiană, unde existau deserturi similare din făină de năut, ghee și zahăr.

Rețetă simplă de halva de casă

Pentru a prepara halva de casă din semințe de floarea-soarelui, ai nevoie de ingrediente simple: 200 g semințe de floarea-soarelui, 150 g zahăr, 100 ml apă, 2 linguri miere, 50 g unt, 1 linguriță esență de vanilie și 50 g nuci sau migdale prăjite (opțional).Procedeul implică prăjirea semințelor, măcinarea lor într-o pastă fină și prepararea unui sirop din zahăr, miere și apă. După adăugarea untului și a pastei de semințe, esența de vanilie și nucile prăjite pot fi încorporate în amestec. Toarnă amestecul într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și presează-l bine pentru a obține o formă uniformă. După ce se răcește și se odihnește, halvaua este gata de tăiat și savurat.

Suleiman Magnificul și promovarea acesteia

Unul dintre cei mai importanți susținători ai acestui desert a fost Suleiman Magnificul, sultanul Imperiului Otoman, care și-a construit o bucătărie specială, denumită Helvahane (Casa Halva), în apropierea palatului său. Aici se pregăteau numeroase deserturi, iar halvaua ocupa un loc central. „Maieștrii bucătari otomani experimentau și perfecționau rețete de halva, folosind ingrediente precum tahini, miere, zahăr, fistic, migdale și mirodenii exotice precum scorțișoara și cardamon.” Această bucătărie era o instituție gastronomică a palatului, iar halvaua devenea un dar de onoare pentru ambasadorii străini și liderii europeni, contribuind astfel la răspândirea desertului în Europa și în zonele fostei Uniuni Sovietice, relatează libertatea.