Conrad a luat laptopul şi s-a plimbat un pic pe acolo arătându-mi peisaje excepţionale. Un vis, un paradis tropical. Plaje pustii, junglă demnă de un Tarzan, animăluţe exotice. Şi ce vrei să faci, îl întreb. Turism, îmi răspunde, nu poţi să crezi, dar anul trecut au fost numai douzeci de mii de turişti, pe aici nu a ajuns gripa chinezească. Nu sunt hoteluri, întreb? Conrad mută camera laptopului şi îmi pică figura: un hotel să ‘nebuneşti, cred că de patru-cinci stele, curat, frumos, dar...gol. Mai sunt şapte la fel, făcute cu bani europeni, spune francezul. Bun, spun, dar de ce nu vine lumea? Ştii, îmi răspune alsacianul, cam trist, toţi de pe aici sunt musulmani... şi nimeni nu poate să facă plajă decât în palton, în orice caz fără să se vadă carnea. Ce bikinii, ce topless! Bun şi care este ideea ta? Să-i aduc pe musulmanii din Franţa aici, o să le placă!
Dragii mei, Europa nu se termină niciodată. Are frontiere foarte flexibile. De exemplu „Eurovizion” o competiţie EUROPEANA de compus melodii de muzică uşoară. De când Israelul şi Azerbaidjanul sunt în Europa, întrebarea asta mă depăşeşte!
Mai mult, metropolele, foste state colonialiste, şi-au păstrat nişte teritorii peste mări şi ţări care sunt considerate că ţin de ţara respectivă, de Europa. Şi folosesc din plin fonduri europene pentru suprastructură, dezvoltare, iniţiative, învăţâmânt etc etc etc .
Recomandările noastre
