Pentru a avea şanse de angajare în mai multe domenii, alege un master diferit faţă de facultatea urmată.

Pentru tinerii absolvenţi, un master la o universitate de prestigiu "atârnă" cam 80% în decizia de angajare. Pentru cei cu mulţi ani de experienţă în spate, masterul nu mai are însă importanţă, dar specialiştii spun că, în ziua de azi, când diplomele se obţin atât de uşor, lipsa lui poate fi un dezavantaj în ochii angajatorului.

Dacă nu v-aţi hotărât ce program de master să urmaţi, specialiştii consultaţi de EVZ vă recomandă să ţineţi cont de câteva aspecte relevante: să nu faceţi pauză un an între terminarea facultăţii şi master şi să alegeţi domenii cerute pe piaţa muncii (chiar altele decât cele studiate în facultate), pentru care simţiţi că aveţi o oarecare vocaţie.

Cei care fac pauză de studiu îşi ies din ritm

Absolvenţii care vor să facă o pauză de un an şi să experimenteze piaţa muncii riscă să-şi piardă cheful de învăţat între timp şi să-şi iasă din ritm. Pentru a împăca şcoala cu munca, profesorii vă sfătuiesc să alegeţi un master cu un program lejer, care începe după-amiaza târziu.

"Nu cred că este bine să faci pauză un an. Învăţământul superior este conceput acum pe module: licenţa -un modul de competenţe generale, masterul - competenţe mai aprofundate şi, dacă îţi doreşti carieră universitară sau în cercetare-doctoratul. După un an începi să ai alte preocupări- profesia, familia, şi îţi ieşi cumva din ritmul şcolar. Avem masteranzi care împacă şi munca, şi şcoala, pentru că la noi programul începe de la 18.00 şi stăm cu ei până mai târziu", explică conf. dr. Viorica Păuş, prodecanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din cadrul Universităţii Bucureşti.

Piaţa muncii este cea care contează

Cei care au studiat un domeniu fix (Medicină, Arhitectură, Automatică etc.) aleg de cele mai multe ori un master în acelaşi domeniu, însă cei care au absolvit domenii fără certificare specială, precum comunicare, marketing, administraţie, ştiinţe politice sau psihologie, pot alege să aprofundeze cunoştinţele în acelaşi domeniu sau se pot îndrepta spre domenii conexe, mai bine cotate pe piaţa muncii.

"La 18 ani ai o viziune mai idealistă. La 22 de ani cam ştii ce vrei să faci. Este recomandabil să alegeţi o altă specializare la master dacă simţiţi că aţi ales greşit facultatea şi vreţi să faceţi altceva, sau dacă vreţi, pur şi simplu, să aveţi şanse de angajare în cât mai multe domenii. Dincolo de aceste speculaţii, tot piaţa muncii este cea care dictează", adaugă profesorul.

Dreptul merge cu economia

Şi specialistul în recrutare George Butunoiu crede că domeniile nu mai sunt astăzi foarte strict branşate. "În afară de domeniile cu certificare specială (medicină, arhitectură etc.), 80% din joburile dintr-o firmă sunt pe vânzări, marketing, adminstraţie, comunicare. Aceste domenii se pot întrepătrunde uşor". Astfel, dacă aţi studiat jurnalismul, vă puteţi îndrepta spre mastere în comunicare, publicitate sau ştiinţe politice, dacă aţi studiat comunicare, puteţi face master în marketing şi economie, dacă aţi studiat psihologia, puteţi alege comunicare corporativă şi resurse umane. De asemenea, dreptul "se împacă" bine cu economia.

Renumele universităţii, mai important ca specializarea

Butunoiu susţine însă că renumele universităţii unde faceţi masterul cântăreşte mai mult în ochii angajatorului decât specializarea.

"Un master la Oxford, la Cambridge, chiar şi la universităţile bune din ţară contează mai mult decât specializarea, care e volatilă".

Un master contează indirect la angajare şi spune ceva despre candidat. "Arată că a făcut eforturi să-şi termine studiile, că a fost perseverent. Pentru tinerii fără experienţă, masterul are o pondere de 80% la angajare. După 30 de ani încolo, nu mai contează studiile, ci experienţa. Oricum, la cât de uşor se obţin azi diplomele, lipsa masterului deja ridică un semn de întrebare", conchide specialistul în recrutare.

OPŢIUNI

Oferte la universităţile din Capitală

Vă prezentăm câteva oferte ale facultăţilor bucureştene:

• Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti: Master european pentru formarea interpreţilor de conferinţă; Traducere şi terminologii specializate; Traducerea textului literar contemporan. Înscrieri: 1-10 septembrie, examene: 12-16 septembrie. 

• Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti: Drept profesional european şi internaţional. Înscrieri: 1-10 septembrie, data examenului nu s-a stabilit.
• Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA: Managementul proiectelor; Comunicare politică. Marketing politic şi electoral; Comunicare managerială şi resurse umane. Înscrieri: 12-17 septembrie.
• Academia de Ştiinţe Economice: Finanţe corporative; Managementul proiectelor; Managementul relaţiilor cu clienţii; Comunicare de afaceri în limba engleză. Perioada de admitere: 12-26 septembrie 2011.