Acum un an, Grecia s-a văzut nevoită să ceară ajutorul financiar al Uniunii Europene şi al Fondului Monetar Internaţional (FMI), din cauza datoriei publice uriaşe a ţării. Recent, autorităţile elene au elaborat un plan de bătaie care, spune Guvernul de la Atena, le va ajuta să iasă din acest blocaj.

Guvernul grec se aşteaptă ca datoria publică să înceapă să scadă cel mai deveme începând cu anul 2013, datorită pe de o parte unor "reforme ambiţioase", şi pe de altă parte creşterii economice care va fi înregistrată, potrivit strategiei fiscale pe termen mediu 2012-2015, elaborată de Ministerul grec de Finanţe.

La sfârşitul anului 2009, datoria guvernamentală a Greciei era de 298 miliarde de euro, sumă echivalentă cu 127% din Produsul Intern Brut (PIB). Datoriile s-au adunat şi pe parcursul anului trecut, ajungând, la finele lui 2010, până la 325 miliarde de euro, sau 130% din PIB.

În linii mari, executivul de la Atena se bazează pe trei piloni în reducerea datoriei publice.

Primul este consolidarea fiscală, proces în urma căruia veniturile bugetare ar urma să crească până la nivelul celor înregistrate în anul 2000, de 43,5% din PIB, iar cheltuielile ar urma să se reducă până la un nivel similar celui din anul 2003, de 44,7% din PIB, până în anul 2015.

În al doilea rând, privatizarea unor companii de stat şi managementul mai eficient al activelor statului ar urma să aducă venituri echivalente cu 1-2% din PIB în următorii cinci ani.

Alături de acestea, Guvernul de la Atena se bazează şi pe o creştere economică anuală de peste 2%.

Încă din toamna anului 2010, profetul crizei, profesorul Nouriel Roubini, spunea că falimentul Greciei este o chestiune de timp.

Privatizarea şi administrarea activelor statului Privatizarea companiilor de stat şi gestionarea eficientă a activelor statului vor genera creştere economică, vor atrage investiţii private şi vor crea noi locuri de muncă, argumentează Finanţele din Atena.

Guvernul grec doreşte să atragă finanţări private în majoritatea sectoarelor importante ale economiei, însă cu menţinerea controlului statului în domeniile cheie.

Conform estimărilor, programul de privatizare va aduce venituri semnificative. În perioada 2011-2013, sunt aşteptaţi să intre la vistieria statului din această sursă 15 miliarde euro, urmaţi de alţi 35 miliarde euro până în 2015.

"Aceste venituri pot fi folosite pentru sustenabilitatea datoriei publice, prin reducerea acestea cu 20 puncte procentuale din PIB până în 2015", explică guvernul grec.

Pentru cetăţenii ţării plătitori de taxe şi impozite, asta s-ar traduce printr-o reducere cu 3 miliarde euro pe an a cheltuielilor cu dobânzile.

Ce scot grecii la vânzare

Procedurile prin care statul vrea să atragă finanţări private în economie sunt vânzarea, concesionarea, investitorii strategici, listarea la bursă şi înfiinţarea de holdinguri. Lista activelor şi a companiilor puse pe tarabă de autorităţile elene este lungă şi cuprinde aeroporturi, porturi, autostrăzi, companii din energie (Compania Publică de Electricitate, Compania Publică de Gaz, Hellenic Petroleum), telecomunicaţii (Hellenic Telecommunication Organisation, Frequency Spectrum), imobiliare, jocuri de noroc (Loteria Naţională, Cazinoul din Parnitha, cursele de cai, pariurile de fotbal, jocurile pe internet), precum şi alte companii (LARCO, TRAINOSE, sistemul de apărare, industria auto etc.).

Strategia fiscală

Executivul de la Atena este conştient de faptul că, dacă nu va lua nicio măsură, cheltuielile vor continua să crească încontinuu până în anul 2015, de la 118,06 miliarde euro în 2010 până la 125,14 miliarde euro în 2015.

Totodată, dacă nu se intervine cu măsuri urgente, veniturile s-ar menţine la nivelul actual, de aproximativ 98,22 miliarde euro, estimarea pentru 2011.

După o ajustare fiscală de 5% din PIB realizată anul trecut, Guvernul elen intenţionează să continuă cu reduceri echivalente cu 3% din PIB în 2011, urmând ca în perioada 2012-2015 să se facă o ajustare totală de 6% din PIB.

Practic, în perioada 2011-2015, efortul de consolidare fiscală va fi de 26 miliarde de euro.

Pentru acest an, Guvernul anunţă că a identificat deja măsuri care să ducă la reduceri de 3 miliarde de euro, pentru a reduce deficitul bugetar. Vin vremuri grele pentru bugetarii greci

Pentru a reduce cheltuielile din sectorul public, autorităţile de la Atena au elaborat o serie de măsuri pe care să le pună în aplicare. În sectorul bugetar se va aplica algoritmul de 1:5, adică o singură angajare la cinci plecări din sistem.

Reducerea numărului de personal contractual în sectorul public cu 10% pe an este o altă măsură prevăzută de guvern.

Totodată, autorităţile prevăd şi creşterea numărului de ore lucrate de la 37,5 la 40 de ore pe săptămână.

Pentru reducerea cheltuielilor operaţionale, toate achiziţiile publice se vor desfăşura prin sistemul electronic e-procurement, iar cheltuielile cu electricitatea vor fi raţionalizate. În plus, vor fi tăiate sumele alocate pentru călătoriile şi PR-ul ministerelor şi instituţiilor publice.

Programul guvernamental mai prevede reducerea numărului de posturi de poliţie, precum şi închiderea sau comasarea ambasadelor, consulatelor şi birourilor de presă din străinătate, dar şi a birourilor vamale. În urma acestui program, unele şcoli şi universităţi vor fi închise.